7. Categorii de remunerație

Conform Directivei (UE) 2019/2034, remunerația poate fi fixă sau variabilă; nu există o a treia categorie de remunerație. Fără a aduce atingere punerii în aplicare la nivel național a derogărilor prevăzute la articolul 32 alineatele (4)-(7) din Directiva (UE) 2019/2034, în cazul în care remunerația este variabilă și este plătită personalului identificat, toate cerințele prevăzute la articolul 32 din Directiva (UE) 2019/2034 trebuie, de asemenea, să fie îndeplinite în plus față de cerințele generale prevăzute la articolele 26 și 30 din aceeași directivă. În acest scop, firmele de investiții trebuie să încadreze componentele remunerației, în conformitate cu prezentul ghid, fie ca remunerație fixă, fie ca remunerație variabilă, iar politicile lor de remunerare trebuie să stabilească criterii clare, obiective, predefinite și transparente pentru încadrarea tuturor componentelor remunerației fie în categoria celor fixe, fie în categoria celor variabile, în conformitate cu prezentul ghid.

Atunci când alocarea clară a unei componente la remunerația fixă nu este posibilă pe baza criteriilor prevăzute în prezentul ghid, aceasta trebuie considerată remunerație variabilă.

Remunerația este fixă în cazul în care condițiile pentru acordarea acesteia și cuantumul acesteia: EBA Public

• a. se bazează pe criterii prestabilite;
• b. sunt nediscreționare, reflectând nivelul de experiență profesională și vechimea personalului;
• c. sunt transparente în ceea ce privește cuantumul individual acordat fiecărui membru al personalului;
• d. sunt permanente, adică sunt menținute pe o perioadă legată de rolul și de responsabilitățile organizaționale specifice;
• e. sunt nerevocabile; cuantumul permanent se modifică numai prin negocieri colective sau în urma renegocierii, în conformitate cu criteriile naționale privind stabilirea salariilor;
• f. nu pot fi reduse, suspendate sau anulate de firma de investiții;
• g. nu oferă stimulente pentru asumarea de riscuri și
• h. nu depind de performanță.

Componentele remunerației care fie fac parte dintr - o politică generală la nivel de firmă de investiții în care întrunesc condițiile enumerate la punctul 128, fie reprezintă plăți obligatorii conform legislației naționale sunt considerate remunerație fixă. Acestea includ plăți ce fac parte din pachete obișnuite de încadrare în muncă, așa cum sunt definite în ghid.

Următoarele componente ale remunerației trebuie considerate, de asemenea, ca fiind fixe, toate situațiile similare fiind tratate în mod consecvent:

• a. remunerație plătită personalului expatriat ținând cont de costul vieții și de cotele de impozit din altă țară;
• b. indemnizații folosite pentru a mări salariul de bază fix în situații în care personalul lucrează în străinătate și primește o remunerație mai mică decât cea care i - ar fi plătită pe piața de muncă locală pentru o funcție comparabilă, în cazul în care toate condițiile specifice de ma i jos sunt întrunite:
• i. indemnizația este plătită în mod nediscriminatoriu întregului personal aflat într -o situație similară;
• ii. indemnizația se acordă deoarece personalul lucrează temporar în străinătate sau pe altă funcție cu un nivel de remunerare ce necesită ajustare pentru a reflecta nivelurile de plată de pe piața respectivă;
• iii. nivelul plăților suplimentare este bazat pe criterii prestabilite;
• iv. durata indemnizației este legată de durata situației la care se face referire mai sus. EBA Public