6.5. Evaluarea riscului de rată a dobânzii și a riscului de marjă de credit asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare

Atunci când evaluează riscul de rată a dobânzii asociat pozițiilor sensibile la rata dobânzii din activități bilanțiere și extrabilanțiere din afara portofoliului de tranzacționare (denumit în general riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului din afara portofoliului de tranzacționare sau IRRBB) și riscul de marjă de credit care decurge din pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare (denumită în general CSRBB), precum și adecvarea cadrului de control intern, autoritățile competente trebuie să evalueze, printre altele, conformitatea instituției cu actele juridice publicate separat pe site-ul ABE, astfel cum se menționează la punctul 12.

Autoritățile competente trebuie să evalueze IRRBB, inclusiv acoperirile pentru aceste poziții, indiferent de recunoașterea și măsurarea lor și indiferent de recunoașterea și măsurarea pierderilor și a câștigurilor, în scopuri contabile.

La evaluarea IRRBB, autoritățile competente trebuie să ia în considerare relevanța și importanța cel puțin a următoarelor subcategorii³⁹ : riscul de discrepanță, riscul de bază și riscul de opțiune.

³⁹ Consultați anexa IV pentru o defalcare neexhaustivă a subcategoriilor IRRBB.

Evaluarea IRRBB trebuie diferențiată de evaluarea CSRBB, pe care autoritățile competente trebuie să o efectueze, de asemenea, în conformitate cu secțiunea 6.5.3. În special, autoritățile competente trebuie să ia în considerare dacă sistemele interne ale instituțiilor evaluează și monitorizează adecvat riscul legat de CSRBB din perspectiva valorii economice și a venitului net din dobânzi (inclusiv variațiile valorii de piață) și dacă definesc în mod corespunzător CSRBB și îi stabilesc sfera de aplicare⁴⁰ .

⁴⁰ Luând în considerare și orientările din Ghidul ABE/2022/14.

Pe baza evaluării generale a riscului inerent legat de IRRBB, precum și a măsurilor de administrare a riscurilor și a controalelor aplicabile IRRBB și CSRBB, autoritățile competente trebuie să își formeze o opinie cu privire la IRRBB și CSRBB, care să conducă la un scor combinat, utilizând criteriile prezentate în tabelul 12. Rezultatul evaluării fiecărui risc individual trebuie să se reflecte într-o sinteză a constatărilor și o explicație a principalilor factori determinanți de risc.

6.5.2. IRRBB

6.5.2.1. Evaluarea riscului IRRBB inerent

Prin evaluarea nivelului inerent al IRRBB, autoritățile competente trebuie să stabilească principalii factori determinanți ai expunerii instituției la riscul IRRBB și să evalueze eventualul impact prudențial al acestui risc asupra instituției.

Evaluare preliminară

Pentru a stabili sfera de aplicare a evaluării riscului IRRBB, autoritățile competente trebuie să identifice mai întâi sursele acestui risc la care este expusă sau este susceptibilă a fi expusă instituția și dacă au avut loc modificări semnificative. În acest sens, autoritățile competente trebuie să aplice cunoștințele obținute din informațiile ICAAP și ILAAP dobândite în scopul evaluării SREP, din raportarea referitoare la IRRBB, din evaluarea altor elemente SREP, din comparația poziției instituției cu cea a entităților comparabile și din orice alte activități de supraveghere. În acest context, autoritățile competente trebuie să ia în considerare modul în care instituția administrează riscul de rată a dobânzii, inclusiv strategia sa principală privind IRRBB și apetitul la risc în ceea ce privește IRRBB, precum și nivelul capitalului intern pe care instituția l-a alocat pentru IRRBB.

Natura și componența profilului de risc de rată a dobânzii specific instituției

Autoritățile competente trebuie să își formeze o opinie clară asupra modului în care variațiile ratelor dobânzii pot avea un impact negativ asupra veniturilor nete din dobânzi (și, după caz, asupra câștigurilor sale) și valorii economice a unei instituții (valoarea actuală a fluxurilor de numerar așteptate) pentru a dobândi atât o perspectivă pe termen scurt, cât și o perspectivă pe termen mai lung asupra unei posibile amenințări pentru adecvarea capitalului.

În acest scop, autoritățile competente trebuie să analizeze și să își formeze o imagine clară asupra structurii și caracteristicilor activelor, datoriilor și expunerilor extrabilanțiere ale instituției, inclusiv asupra sensibilității acestora la variațiile ratelor dobânzilor, scadențelor și datelor de reevaluare, precum și asupra proporției de produse și poziții cu scadențe incerte (de exemplu, cu opțiuni încorporate sau clauze de plată în avans) și asupra oricăror ipoteze comportamentale asociate.

În plus, autoritățile competente trebuie să revizuiască strategia de acoperire a instituției și măsura în care se poate aplica o acoperire naturală împotriva riscurilor (luând în considerare, de asemenea, soliditatea modelării scadențelor de reevaluare pentru elementele care nu au o scadență nedefinită), valoarea instrumentelor financiare derivate utilizate în scopuri de acoperire împotriva riscurilor și dacă instrumentele financiare derivate pot atenua sensibilitatea în valoarea economică a capitalurilor proprii, veniturile nete din dobânzi sau alți indicatori utilizați de instituție la nivel intern.

Autoritățile competente trebuie, de asemenea, să acorde atenție eventualelor concentrări (de exemplu, în portofoliile de credite sau de obligațiuni) în ceea ce privește scadența pentru reevaluare sau în cazul produselor cu opționalitate automată sau comportamentală, expunerile neperformante, precum și natura riscului IRRBB încorporat în instrumentele evaluate la valoarea justă, inclusiv instrumentele mai puțin lichide, cum ar fi activele și datoriile de nivel 3.

Atunci când analizează impactul asupra veniturilor instituției, autoritățile competente trebuie să știe în ce măsură depind veniturile instituției de pozițiile sensibile la rata dobânzii și trebuie să stabilească în ce mod afectează variațiile ratelor dobânzii venitul net al instituției din dobânzi, și să stabilească efectele variației valorii de piață a instrumentelor financiare – în funcție de tratamentul contabil – reflectate fie în contul de profit sau pierdere, fie direct în capitalurile proprii (de exemplu, în alte elemente ale rezultatului global).

Când analizează impactul asupra valorii economice și a profitului instituției, autoritățile competente trebuie să țină cont mai întâi de rezultatele testului de supraveghere pentru detectarea valorilor extreme, astfel cum se menționează la articolul 98 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE și se precizează în detaliu în Regulamentul delegat (UE) 2024/856, pentru a obține un nivel de referință inițial ca element de comparație pentru modul în care variațiile ratelor dobânzii afectează instituția. În scopul acestei evaluări, autoritățile competente trebuie să acorde o atenție deosebită sensibilității fluxurilor de numerar la reevaluare, atât în ceea ce privește momentul, cât și valoarea acestora și modificărilor produse în principalele ipoteze subiacente (mai ales în privința conturilor de clienți fără date specifice de reevaluare, a conturilor de clienți cu caracteristici specifice opțiunilor încorporate pentru client și/sau capitaluri proprii).

Atunci când instituția este identificată ca valoare extremă prin testul de supraveghere pentru detectarea valorilor extreme în venitul net din dobânzi, autoritățile competente trebuie să ia în considerare analizarea unor dimensiuni suplimentare pentru a completa evaluarea, dacă se consideră necesar (de exemplu, având în vedere modelul de afaceri al instituției). Alte aspecte care trebuie luate în considerare pot include variațiile valorii de piață ale instrumentelor evaluate la valoarea justă, evaluarea celor mai pesimiste prognoze privind veniturile nete din dobânzi în comparație cu veniturile nete din dobânzi realizate în prezent, precum și în comparație cu cheltuielile administrative/costurile generale și comisioanele/taxele nete, în vederea identificării pierderilor/câștigurilor implicite generate de modificările observate ale ratelor dobânzilor și ale condițiilor de piață.

Autoritățile competente trebuie să acorde o atenție deosebită sensibilității fluxurilor de numerar la modificările de valoare justă aferente instrumentelor financiare din afara portofoliului de tranzacționare, inclusiv instrumentele derivate având ca suport rata dobânzii utilizate pentru acoperirea instrumentelor din afara portofoliului de tranzacționare (de exemplu, impactul modificărilor de valoare de piață asupra instrumentelor financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, eficacitatea acoperirii riscurilor în cazul instrumentelor de acoperire care îndeplinesc condițiile pentru contabilitatea de acoperire).

Pe lângă utilizarea testului de supraveghere pentru detectarea valorilor extreme prevăzute la articolul 98 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE și specificate mai detaliat în Regulamentul delegat (UE) 2024/856, autoritățile competente pot solicita instituțiilor să ia în considerare alte scenarii de șoc al ratei dobânzii.

În cadrul evaluării cantitative, autoritățile competente trebuie să ia în considerare și rezultatele metodologiilor interne sau standardizate ale instituției pentru măsurarea IRRBB; printre acestea, autoritățile competente trebuie să evalueze, în cazul instituțiilor care își desfășoară activitatea în diferite monede, impactul asupra valorii economice și asupra indicatorilor de profitabilitate generat de diferitele monede și, în cazul în care se aplică o metodologie internă, abordările utilizate de instituții pentru agregarea datelor la nivelul acestor monede. Prin analiza acestor metodologii, autoritățile competente trebuie să înțeleagă mai bine principalii factori de risc care stau la baza profilului IRRBB specific instituției.

Atunci când analizează atât rezultatele impactului testului valorii aberante, cât și ale metodologiilor interne sau standardizate ale instituției, autoritățile competente trebuie să ia în considerare cifre „cu indicativ temporal” și tendințe istorice. Aceste rate trebuie comparate cu cele ale entităților comparabile și analizate în contextul situației globale de pe piață.

Scenarii de șoc și simulări de criză

Autoritățile competente trebuie să evalueze și să țină cont de rezultatele scenariilor de șoc pentru rata dobânzii în cadrul procesului de gestionare curentă, precum și de rezultatele simulărilor de criză privind IRRBB realizate de instituție în cadrul procesului administrativ intern continuu. În acest context, autoritățile competente trebuie să cunoască principalele surse de risc IRRBB ale instituției și, în special, efectul modificărilor ipotezelor comportamentale, cum ar fi asupra depozitelor fără scadență.

Dacă, la analiza rezultatelor scenariilor de șoc și simulărilor de criză ale instituției, se identifică sau se suspectează anumite acumulări de reevaluări/scadențe în diferite puncte pe curbă, autoritățile competente pot efectua analize suplimentare. 6.5.2.2 Evaluarea cadrului de gestionare și control al IRRBB

Pentru a realiza o înțelegere cuprinzătoare a profilului de rată a dobânzii specific instituției din afara portofoliului de tranzacționare, autoritățile competente trebuie să analizeze administrarea activității și cadrul care stau la baza expunerilor sale la rata dobânzii.

Strategia și apetitul la risc IRRBB

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are o strategie solidă, clar formulată și documentată privind riscul IRRBB și apetitul la acest risc, care să fie aprobată de organul de conducere. În cadrul acestei evaluări, printre alți factori, autoritățile competente trebuie să țină cont de rolul organului de conducere în stabilirea, aprobarea și revizuirea strategiei privind riscul IRRBB și apetitul la risc, de implementarea corespunzătoare a acestei strategii de către conducerea superioară, precum și de caracterul adecvat al acesteia pentru instituție, având în vedere modelul său de afaceri, mediul pieței în care activează și rolul său în sistemul financiar, precum și de adecvarea capitalului.

Cadrul organizațional și de control intern

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are un cadru organizațional adecvat și responsabilități bine alocate pentru funcțiile de administrare, cuantificare, monitorizare și control IRRBB cu resurse umane și tehnice suficiente. În scopul acestei evaluări, autoritățile competente trebuie să țină cont de adecvarea liniilor de responsabilitate pentru administrarea generală a IRRBB și pentru asumarea, monitorizarea, controlul și raportarea IRRBB, inclusiv de independența domeniului de control al IRRBB.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are politici și proceduri bine definite pentru administrarea IRRBB, care sunt în concordanță cu strategia privind riscul IRRBB și apetitul la risc, aprobată și revizuită periodic de organul de conducere. Politicile trebuie oficializate și comunicate în mod clar și aplicate coerent în cadrul instituției, precum și în cadrul grupurilor bancare. Autoritățile competente trebuie să verifice dacă politicile definesc procedurile pentru dezvoltarea de noi produse, pentru operațiunile majore de acoperire a riscurilor sau pentru inițiativele de administrare a riscurilor, asigurându-se că acestea sunt supuse unor proceduri și controale adecvate înainte de a fi întreprinse, iar instituția a efectuat

• o analiză a posibilului impact al acestora în profilul său general de risc.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are un cadru adecvat pentru identificarea, evaluarea și diminuarea IRRBB corespunzător nivelului, complexității și riscului pozițiilor din afara portofoliului de tranzacționare și dimensiunii și complexității instituției. Această evaluare trebuie să includă modele interne, cum ar fi cele privitoare la comportamentul clienților (de exemplu, modele privind stabilitate depozitelor și rambursarea anticipată a creditelor). În cadrul acestei evaluări, autoritățile competente trebuie să analizeze dacă responsabilii cu administrarea riscurilor și conducerea superioară a instituției înțeleg ipotezele care stau la baza sistemelor de cuantificare și dacă sunt conștienți de gradul de risc de model care caracterizează tehnicile de cuantificare a riscurilor utilizate de instituție.

În plus, trebuie să analizeze dacă sistemele informaționale și tehnicile de cuantificare permit conducerii să cuantifice riscul IRRBB inerent în toate cazurile de expunere semnificativă din elementele bilanțiere și extrabilanțiere (dacă este cazul, la nivel de grup), inclusiv cazurile de acoperire internă, în ceea ce privește concentrările la nivelul scadențelor și al contrapărților, din afara portofoliului de tranzacționare. Cadrul IRRBB trebuie să facă obiectul unor analize și evaluări periodice ale eficacității cadrului. Autoritățile competente trebuie să compare analizele și evaluările interne cu informațiile din COREP.

Autoritățile competente trebuie să evalueze abordarea instituției în ceea ce privește modelarea comportamentului depozitelor fără scadență, inclusiv dacă aceasta ține seama de factorii de risc relevanți care influențează comportamentul de reevaluare a depozitelor fără scadență. Autoritățile competente trebuie să utilizeze instrumente analitice adecvate pentru această evaluare, ținând cont de modelul de afaceri al instituției. Printre abordările care ar putea fi relevante se numără evaluarea modului în care instituția segmentează depozitele fără scadență pe baza unor factori de risc legați de profilul clientului, al instituției sau al pieței, precum și compararea cu instituții similare care prezintă un profil de risc similar. În plus, autoritățile competente trebuie să analizeze modul în care instituția asigură un echilibru între datele istorice, abordările anticipative și avizul experților, precum și să evalueze impactul asupra valorii economice a capitalurilor proprii și a veniturilor nete din dobânzi dacă ipotezele comportamentale ar fi ajustate.

Autoritățile competente trebuie să analizeze dacă sistemele instituției de cuantificare a riscurilor iau în considerare toate formele materiale de risc de rată a dobânzii la care se expune instituția (de exemplu, riscul de discrepanță, riscul de bază și riscul de opțiune). Sistemul de cuantificare a riscurilor trebuie să fie calibrat corespunzător, validat independent, supus unor teste ex post și revizuit la intervale adecvate. Autoritățile competente trebuie să ia în considerare dacă sistemul de cuantificare a riscurilor este susținut de documentație, ținând seama de natura, amploarea și complexitatea riscului IRRBB inerent modelului de afaceri și activităților instituției.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția dispune de un cadru adecvat de monitorizare și de raportare internă pentru IRRBB, care să asigure luarea unor măsuri prompte la nivelul corespunzător al conducerii superioare sau al organului de conducere a instituției, după caz. Sistemul de monitorizare trebuie să includă indicatori specifici și factori declanșatori relevanți pentru a asigura emiterea de alerte timpurii eficiente (de exemplu, în cazul încălcării limitelor IRRBB). Autoritățile competente trebuie să ia în considerare dacă structurile de conducere și de control raportează periodic rezultatele monitorizării organului de conducere și conducerii superioare, cu o frecvență adecvată în funcție de amploarea, complexitatea și nivelul expunerilor la riscul IRRBB.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are un cadru de control solid și cuprinzător, precum și măsuri de protecție sigure pentru a diminua expunerile acesteia la riscul IRRBB în concordanță cu strategia sa privind administrarea riscurilor și apetitul la risc, inclusiv un sistem adecvat de limitare pentru ambii indicatori IRRBB. Funcția de control intern trebuie să includă toate entitățile consolidate, toate locațiile geografice și toate activitățile financiare. Autoritățile competente trebuie să evalueze funcționalitatea funcției de audit intern, inclusiv dacă evaluările acesteia sunt efectuate suficient de frecvent și acoperă principalele elemente ale cadrului IRRBB.

6.5.3. CSRBB

6.5.3.1. Evaluarea riscurilor inerente CSRBB

Prin evaluarea nivelului inerent al IRRBB, autoritățile competente trebuie să înțeleagă principalii factori determinanți ai expunerii instituției la riscul IRRBB și să evalueze eventualul impact prudențial al acestui risc asupra instituției.

Pentru a stabili sfera de aplicare a evaluării riscului CSRBB, autoritățile competente trebuie să identifice mai întâi sursele acestui risc la care este expusă sau este susceptibilă a fi expusă instituția și dacă au avut loc modificări semnificative. În acest context, autoritățile competente trebuie să țină seama de modul în care instituția administrează riscul de marjă de credit, inclusiv de strategia sa privind CSRBB și de apetitul la risc în ceea ce privește CSRBB, precum și de tratarea CSRBB în contextul ICAAP.

Autoritățile competente trebuie să își formeze o opinie clară asupra modului în care modificările marjei de credit pot avea un impact negativ asupra veniturilor nete din dobânzi (și, după caz, asupra câștigurilor sale) și valorii economice pentru a dobândi atât o perspectivă pe termen scurt, cât și o perspectivă pe termen mai lung asupra unei posibile amenințări pentru adecvarea capitalului. În acest scop, autoritățile competente trebuie să ia în considerare abordarea aplicată de instituție pentru a-și forma această imagine clară asupra structurii și caracteristicilor activelor, datoriilor și expunerilor extrabilanțiere ale instituției, precum și asupra modului în care acestea determină nivelul și direcția CSRBB.

Atunci când analizează impactul asupra veniturilor instituției, autoritățile competente trebuie să ia în considerare impactul pozițiilor sensibile la marja de credit asupra randamentului instituției, impactul variațiilor marjei de credit asupra venitului net din dobânzi al instituției, precum și efectele variațiilor valorii de piață a instrumentelor – în funcție de modul de contabilizare – fie în contul de profit și pierdere, fie direct în capitalurile proprii (de exemplu, prin intermediul altor elemente ale rezultatului global).

Autoritățile competente trebuie să ia în considerare rezultatele metodologiilor instituției pentru măsurarea CSRBB, după caz. Prin analiza acestor metodologii, autoritățile competente trebuie să înțeleagă mai bine principalii factori de risc care stau la baza profilului CSRBB specific instituției. 6.5.3.2. Evaluarea cadrului de gestionare și control al CSRBB

Pentru a realiza o înțelegere cuprinzătoare a profilului de risc de marjă de credit specific instituției din afara portofoliului de tranzacționare, autoritățile competente trebuie să analizeze administrarea activității și cadrul care stau la baza expunerilor sale la rata dobânzii.

Analiza modului în care instituția administrează CSRBB trebuie să includă următoarele elemente:

• a. strategia privind CSRBB și apetitul la acest risc;
• b. cadrul organizațional al instituției și alocarea responsabilităților în ceea ce privește funcțiile de gestionare, cuantificare, monitorizare și control al CSRBB;
• c. politicile și procedurile instituției privind gestionarea CSRBB.

Pentru evaluarea acestor aspecte, autoritățile competente trebuie să consulte secțiunea 6.5.2.2 privind evaluarea cadrului de gestionare și control al IRRBB, principiile menționate fiind aplicabile și în cazul evaluării gestionării CSRBB.

Atunci când analizează perimetrul activelor și datoriilor acoperite de evaluarea CSRBB, astfel cum este luat în considerare și în cadrul metodologiilor instituției, autoritățile competente trebuie să evalueze dacă orice excludere potențială a instrumentelor din perimetrul relevant se face numai în absența sensibilității la riscul de marjă de credit și este documentată și justificată în mod corespunzător, astfel cum se prevede la punctul 124 din Ghidul ABE privind IRRBB și CSRBB⁴¹ . Printre factorii care trebuie luați în considerare se numără următorii:

• a. dacă instituția include toate activele și datoriile contabilizate la valoarea justă;
• b. dacă instituția include toate activele și datoriile al căror risc de marjă de credit poate fi dedus dintr-un preț de piață direct/indirect sau chiar modelat, indiferent de tratamentul contabil;
• c. posibila relevanță a marjelor de credit în practica de stabilire a prețurilor a instituției pentru diferite active/datorii (de exemplu, prin trimiteri explicite la prețurile de piață observate sau o relevanță indirectă);
• d. diferențele, dacă există, pe care instituția le aplică între perimetrul pentru valoarea economică a capitalurilor proprii și veniturile nete din dobânzi în măsurarea CSRBB (de exemplu, din cauza orizontului de timp al veniturilor nete din dobânzi sau din alte motive).

⁴¹ Ghid emis în temeiul articolului 84 alineatul (6) din Directiva 2013/36/UE care precizează criteriile de identificare, evaluare, administrare și atenuare a riscurilor care decurg din eventualele modificări ale ratelor dobânzii și de evaluare și monitorizare a riscului de marjă de credit, aferente activităților din afara portofoliului de tranzacționare ale instituțiilor (EBA/GL/2022/14).

Pentru a analiza modul în care instituția măsoară CSRBB, autoritățile competente trebuie să ia în considerare, după caz, verificarea scenariilor de șoc pe care le are în vedere instituția, precum și modul și motivele pentru care șocurile pot varia de la un element la altul al bilanțului.

Autoritățile competente trebuie să verifice dacă marja idiosincratică este exclusă din calculul CSRBB al instituției sau dacă este inclusă doar din motive de proporționalitate și indiferent de clasificarea instituției în cadrul SREP, cu condiția să se garanteze că măsurile vor conduce la rezultate mai conservatoare.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are un cadru adecvat pentru identificarea, evaluarea și atenuarea CSRBB corespunzător nivelului, complexității și riscului pozițiilor din afara portofoliului de tranzacționare și dimensiunii și complexității instituției. Autoritățile competente trebuie să aibă în vedere dacă sistemele informaționale și tehnicile de cuantificare permit conducerii să cuantifice riscul CSRBB inerent în toate cazurile de expunere semnificativă din elementele bilanțiere și extrabilanțiere (dacă este cazul, la nivel de grup) din afara portofoliului de tranzacționare. Cadrul CSRBB trebuie să fie supus unor revizuiri și evaluări periodice ale eficacității sale. În acest context, autoritățile competente trebuie să evalueze dacă ipotezele semnificative privind cuantificarea riscurilor sunt revizuite cel puțin anual și mai frecvent în condiții de piață aflate în schimbare rapidă.

Autoritățile competente trebuie să analizeze dacă sistemele interne de cuantificare a riscurilor ale instituției iau în considerare toate sursele de CSRBB care sunt relevante pentru modelul de afaceri al instituției. Sistemul de cuantificare a riscurilor trebuie să fie calibrat corespunzător, validat independent, supus unor teste ex post și revizuit la intervale adecvate. Autoritățile competente trebuie să ia în considerare dacă sistemul de cuantificare a riscurilor este susținut de documentație, ținând seama de natura, amploarea și complexitatea riscului CSRBB inerent modelului de afaceri și activităților instituției.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția dispune de un cadru adecvat de monitorizare și de raportare internă pentru CSRBB, care să asigure luarea unor măsuri prompte la nivelul corespunzător al conducerii superioare sau al organului de conducere a instituției, după caz. Autoritățile competente trebuie să ia în considerare dacă structurile de conducere și de control raportează periodic rezultatele monitorizării organului de conducere și conducerii superioare, cu o frecvență adecvată în funcție de amploarea, complexitatea și nivelul expunerilor la riscul CSRBB.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are un cadru de control solid și cuprinzător, precum și măsuri de protecție sigure pentru a diminua expunerile semnificative la riscul CSRBB în concordanță cu strategia sa privind administrarea riscurilor și apetitul la risc. Funcția de control intern trebuie să includă toate entitățile consolidate, toate locațiile geografice și toate activitățile financiare. Autoritățile competente trebuie să evalueze funcționalitatea funcției de audit intern, inclusiv dacă evaluările acesteia sunt efectuate suficient de frecvent și acoperă principalele elemente ale cadrului CRSBB.

6.5.4. Sinteza constatărilor, atribuirea scorului și măsurile de supraveghere

În urma evaluării de mai sus, autoritățile competente trebuie să își formeze o opinie cu privire la riscul IRRBB și CSRBB al instituției. Această opinie trebuie să se reflecte într-o sinteză a constatărilor, însoțită de un scor bazat pe considerațiile menționate în tabelul 12. Dacă, în funcție de importanța anumitor subcategorii de riscuri, autoritatea competentă decide să le evalueze și să le atribuie un scor individual, trebuie să se aplice pe cât posibil indicația din acest tabel, prin analogie.

Tabelul 12. Considerații de supraveghere privind atribuirea unui scor pentru IRRBB și CSRBB Scor de supraveghere Opinia de Considerații privind riscul inerent adecvate Considerații de administrare privind procedurile și control

risc

Scor de Opinia de Considerații privind riscul inerent Considerații privind procedurile risc supraveghere adecvate de administrare și control

Tabelul de mai jos prezintă o listă neexhaustivă a măsurilor de supraveghere pe care autoritățile competente le pot adopta în cazul identificării unor deficiențe în cadrul de gestionare a IRRBB și CSRBB al instituției. Autoritățile competente trebuie să decidă cu privire la tipul măsurii pe baza eficacității acesteia în raport cu deficiența specifică identificată. Autoritățile competente pot aplica măsuri de supraveghere suplimentare [inclusiv măsuri cantitative în conformitate cu articolul 104 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2013/36/UE] sau

• o combinație a acestora, în cazul în care sunt considerate mai adecvate pentru a remedia deficiențele identificate.

Tabelul 13. Măsuri de supraveghere posibile și neexhaustive pentru IRRBB și CSRBB Măsuri de supraveghere potențiale pe care autoritățile competente le pot adopta în conformitate cu articolul 104 alineatul (1) literele (b), (d), (e), (f), (j) și (l) și cu articolul 84 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE – Autoritățile competente pot impune instituției următoarele: A. să își îmbunătățească capacitatea de simulare de criză; B. să sporească raportarea către organul de conducere și conducerea superioară a instituției a informațiilor privind administrarea IRRBB; C. să aplice variații la limitele interne pentru a reduce riscul inerent activităților, produselor și sistemelor; D. să furnizeze raportări suplimentare sau mai frecvente ale pozițiilor IRRBB ale instituțiilor; E. să utilizeze metodologia standardizată pentru IRRBB; F. să precizeze ipotezele în materie de modelare și de parametri, altele decât cele identificate în standardele tehnice de reglementare ale ABE [în conformitate cu articolul 98 alineatul (5) ultimul paragraf din Directiva 2013/36/UE].