Anexa III – Scenariile de șoc standardizate ale ratei dobânzii

Cele șase scenarii de șoc privind rata dobânzii pentru măsurarea EVE în cadrul testului standard EVE pentru detectarea valorilor extreme sunt:

• (i) șoc paralel în sus;
• (ii) șoc paralel în jos;
• (iii) ș oc cu va riație bruscă (rate scurte în jos și rate lungi în sus);
• (iv) șoc cu evoluție constantă (rate scurte în sus și rate lungi în jos);
• (v) șoc cu rate scurte în sus; și
• (vi) șoc cu rate scurte în jos.

Instituțiile trebuie să aplice cele șase scenarii de șoc privind rata dobânzii menționate mai sus pentru a reflecta riscurile de d iscrepanțe paralele și neparalele pentru EVE. Aceste scenarii sunt aplicate expunerilor la IRRBB separat, în fiecare monedă pentru care instituția are poziții semnificative¹⁰ .

Dimensiunea șocului în cazul celor șase scenarii de șoc privind rata dobânzii se bazează pe ratele dobânzii istorice. Mai precis, pentru a reflecta mediul și ciclul local al ratei dobânzii se utilizează o serie de timp istorică în intervalul 2000 - 2015¹¹ pentru diverse scadențe pentru a calcula șocurile paralele pe termen scurt („scurte”) și pe termen lung („lungi”) pentru o anumită monedă. Sunt permise însă abateri de la perioada de 16 ani menționată anterior dacă reflectă mai bine circumstanțele specifice ale unei anumite jurisdicții.

Tabelul 1 prezintă valorile calculate pentru șocurile paralele, scurte și lungi privind rata dobânzii pentru monedele selectate. Șocurile reflectă mediile economice eterogene din diferite jurisdicții. Acestea sunt apoi utilizate pentru a calcula șocurile pentru diferite scadențe ale curbei randamentului pentru a crea scenarii de șoc privind rata dobânzii conform metodologiei explicate mai jos.

Tabelul 1. Dimensiunea specificată a șocurilor privind rata dobânzii

ARS AUD BRL CAD CHF CNY EUR R � shocktype GBP HKD , c IDR INR Paralel 400 300 400 200 100 250 200 250 200 400 400 Scurt 500 450 500 300 150 300 250 300 250 500 500 Lung 300 200 300 150 100 150 100 150 100 350 300 JPY KRW MXN RUB SAR SEK SGD TRY USD ZAR Paralel 100 300 400 400 200 200 150 400 200 400 Scurt 100 400 500 500 300 300 200 500 300 500 Lung 100 200 300 300 150 150 100 300 150 300

¹⁰ Pozițiile semnificative sunt definite în secțiunea 4.5 „Test de detectare a valorilor extreme în scopuri de supraveghere”.

¹¹ ABE poate să prevadă o recalibrare în timp util.

Pentru calibrarea dimensiunilor șocului privind rata dobânzii pentru alte monede, se aplică următoarea procedură:

Etapa 1: Calcularea valorii medii zilnice a ratei dobânzii

Se colectează o serie de rate ale dobânzii „fără risc” pentru o serie de 16 ani în fiecare monedă pentru scadențele 3L, 6L, 1A, 2A, 5A, 7A, 10A, 15A și 20A. Apoi se calculează rata globală medie a dobânzii pentru fiecare monedă pentru toate observațiile din seria de timp ș i pentru toate 𝑐𝑐 scadențele. Rezultatul constituie o singură măsură per monedă. 𝑐𝑐 Etapa 2: Aplicarea parametrilor de șoc global

Se aplică parametrii globali de șoc la rata medie a dobânzii, conform tabelului 2 de mai jos, pentru fiecare monedă .

Tabelul 2. Parametrii 𝑐𝑐 de referință ai șocului global privind rata dobânzii

Paralel 60 %

Scurt 𝛼𝛼� 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 85 %

Lung 𝛼𝛼� 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 40%

𝛼𝛼� 𝑝𝑝𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 Aplicarea parametrilor șocului global din tabelul 2 la media ratelor dobânzii calculate în etapa 1 duce la valori revizuite ale șocurilor privind rata dobânzii în funcție de moneda utilizată pentru diferitele segmente ale curbei randamentului, și anume pentru șocurile paralele, scurte și lungi.

Etapa 3: Aplicarea plafoanelor maxime și minime

Calibrarea propusă a șocului asociat ratei dobânzii poate duce la apariția unor șocuri nerealist de scăzute ale ratei dobânzii pentru unele monede și la șocuri nerealist de mari pentru altele. Pentru a asigura un nivel minim de prudență și condiții de concurență echitabile, un plafon minim de 100 de puncte de bază, precum și plafoane variabile (desemnate ) sunt stabilite cu 500 de puncte respectiv, de cu bază 300 pentru de puncte șocul de pe bază termen pentru scurt, șocul 400 pe termen de puncte lung. ∆𝑅𝑅� de 𝑗𝑗 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 bază )) pentru șocul paralel și,

Variația ratei dobânzii „fără risc” pentru scenariul de șoc j și monedă la mediana scadenței din tranșa de timp poate fi definită astfel: 𝑐𝑐

𝑡𝑡 𝑘𝑘 11F 12

unde �∆𝑅𝑅� , pentru 𝑗𝑗 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) j � = = { max paralel � 100,min , scurt și, � | ∆𝑅𝑅 respectiv, 𝑗𝑗 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 )|, ∆𝑅𝑅� lung 𝑗𝑗 �� }. , Aplicarea plafoanelor maxime puncte ∆𝑅𝑅� de 𝑗𝑗 și = minime bază {400,500,300} determină la șocuri setul calculate final în de etapa șocuri 2 ale și rotunjirea ratei dobânzii la cea în mai funcție apropiată de monedă, valoare după de 50 cum de

se vede în tabelul 1. Etapa 4: Ajustări pentru alte monede care nu sunt prezentate în tabelul 1

Întrucât este posibil ca jurisdicțiile să fi suportat schimbări economice majore în perioada 2000 - 2015, s -ar putea ca procedurile de la etapele 1- 4 să nu fie adecvate pentru unele dintre ele. Acest lucru est e valabil în special dacă ratele dobânzii din primii ani ai perioadei diferă considerabil de ratele dobânzii din ultimii ani. Pentru monedele care nu sunt menționate în tabelul 1, seria de timp care trebuie folosită pentru calcularea ratei medii a dobânzii conform etapei 1 se determină pe baza următorului principiu: Dacă rata medie a dobânzii calculată conform etapei 1 pentru perioada 2000 - 2006 este mai mare de 700 de puncte de bază, se folosesc date din ultimii zece ani (adică 2007 - 2016) sau pentru perioad a pentru care acestea sunt disponibile; în caz contrar , se utilizează întreaga serie de timp a datelor din perioada 2000 - 2015.

Utilizarea acestui principiu ne permite să identificăm mediile cu rate mari ale dobânzilor și perioadele de schimbări structurale semnificative înainte de criza financiară. În plus, acest principiu vizează identificarea monedelor care depășesc plafonul (700 de puncte de bază 0,6 = 420 pb > 400 de puncte de bază) în primii ani ai perioadei avute în vedere și încurajează examinarea mai atentă a ratelor dobânzii observate mai recent. ⋅

Tabelul 3 prezintă rezultatele aplicării etapelor 1 - 4 pe monedele din UE care nu sunt incluse în tabelul 1. Dimensiunile șocului ratelor dobânzii pentru alte monede pot fi obținute, în mod similar, prin aplicarea metodologiei descrise în prezenta secțiune.

Tabelul 3. Dimensiunea specificată a șocurilor ratei dobânzii în cazul monedelor UE suplimentare

R � shocktype , c BGN CZK DKK HRK HUF PLN RON Paralel 250 200 200 250 300 250 350 Scurt 350 250 250 400 450 350 500 Lung 150 100 150 200 200 150 250

Fiind dată pentru fiecare monedă c dimensiunea specificată a șocurilor paralele, scurte și lungi instantanee ale ratei dobânzii „fără risc”, trebuie aplicați următorii parametri în cele șase scenarii de șoc privind rata dobânzii:

• (i) Șoc paralel pentru moneda c : Un șoc paralel constant în sus sau în jos în toate tranșele de timp:
• (ii) Șoc scurt pentru moneda c : ∆𝑅𝑅 Șoc 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 în sus , 𝑐𝑐 sau ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 )= în jos ± care 𝑅𝑅� 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 este , 𝑐𝑐 cel mai mare la cel mai scurt

punct median al scadenței. Șocul respectiv, prin curba modulatoare −𝑡𝑡 k , unde se reduce la zero la scadența celui mai lung punct pe structura termenului 𝑥𝑥¹³ . Unde t k este mediana (în timp) a tranșei k și t K este mediana (în timp) a ultimei 𝑆𝑆 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑜𝑜𝑡𝑡 ( 𝑡𝑡 tranșe 𝑘𝑘 ) = 𝑒𝑒 ): 𝑥𝑥 = 4

∆𝑅𝑅 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) = ± 𝑅𝑅 � 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 , 𝑐𝑐 ∙ 𝑆𝑆 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) = ± 𝑅𝑅 � 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 , 𝑐𝑐 ∙𝑒𝑒 𝑥𝑥

• (iii) Șoc lung pentru moneda c : Acest șoc se aplică doar șocurilor de rotație. Șocul are cea mai mare intensitate la mediana scadenței celei mai lungi și este legat de factorul de scalare de scurtă durată ca :

𝑆𝑆 𝑙𝑙𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) = 1 − 𝑆𝑆 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑜𝑜𝑡𝑡 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) k

• (iv) Șocuri de ∆𝑅𝑅 rotație 𝑝𝑝𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 , 𝑐𝑐 ( pentru 𝑡𝑡 𝑘𝑘 )= ± moneda 𝑅𝑅� 𝑝𝑝𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 , 𝑐𝑐 c ∙ : 𝑆𝑆 Care 𝑝𝑝𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 ( implică 𝑡𝑡 𝑘𝑘 )= ± rotații 𝑅𝑅� 𝑝𝑝𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 la , 𝑐𝑐 nivelul ∙� 1 −𝑒𝑒 structurii 𝑥𝑥 � la termen (și

anume, pentru șocuri cu variație bruscă și cu evoluție constantă ) a ratelor dobânzii, prin care atât ratele lungi cât și cele scurte sunt supuse șocului, iar variația ratelor dobânzii la fiecare mediană a scadenței se obține aplicând următoarele formule la aceste șocuri:

∆𝑅𝑅 𝑠𝑠𝑜𝑜𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑙𝑙𝑝𝑝𝑝𝑝 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 )= − 0.65 ∙ ∣ ∆𝑅𝑅 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) ∣ +0.9 ∙ ∣ ∆𝑅𝑅 𝑝𝑝𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) ∣

Exemple: ∆𝑅𝑅 𝑓𝑓𝑝𝑝𝑝𝑝𝑜𝑜𝑜𝑜𝑝𝑝𝑙𝑙𝑝𝑝𝑝𝑝 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 )= +0.8 ∙ ∣ ∆𝑅𝑅 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) ∣ − 0.6 ∙ ∣ ∆𝑅𝑅 𝑝𝑝𝑜𝑜𝑙𝑙𝑙𝑙 , 𝑐𝑐 ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 ) ∣ .

Șoc pe termen scurt : Să presupunem că banca utilizează benzi de scadență ș i t K = 25 ani [mediana (în timp) a celei mai lungi tranșe de timp ), unde este mediana (în timp) pentru tranșa 𝐾𝐾 = 19

• k. Pentru cu t k = 3,5 ani, ajustarea scalară pentru 𝐾𝐾 șocul 𝑡𝑡 𝑘𝑘 scurt ar fi: −3 .⁵ = 0,417. Băncile ar multiplica această valoare cu valoarea șocului pe termen scurt pentru a obține⁴ suma care urmează 𝑘𝑘 să = fie 10 adăugată sau scăzută din curba randamentului la punctul 𝑆𝑆 𝑠𝑠ℎ𝑜𝑜𝑝𝑝𝑜𝑜 respectiv ( 𝑡𝑡 𝑘𝑘 )= 𝑒𝑒 al scadenței.

Dacă șocul pe termen scurt ar fi +250 puncte de bază, creșterea curbei randamentului la t k = 3,5 ani ar fi de 104,2 puncte de bază.

Variația bruscă: Să presupunem același punct pe curba randamentului de mai sus, t k = 3,5 ani. Dacă valoarea absolută a șocului pe termen scurt ar fi de 250 de puncte de bază și valoarea absolută a ș ocului pe termen l ung ar fi de 100 de puncte de bază (cum este cazul pentru euro), variația curbei randamentului la t k = 3,5 ani ar fi suma efectului șocului pe termen scurt plus efectul șocului pe termen lung în puncte de bază: . − 0.65 ∙ 250 bps ∙ 0.417+0.9 ∙ 100 bps ∙ (1 − 0.417)= − 15.3 bps Evoluție constantă: Variația aferentă a curbei randamentului pentru șocurile din exemplele de mai sus la t k = 3,5 ani ar fi: .

+ 0.8 ∙ 250 bps ∙ 0.417 − 0.6 ∙ 100 bps ∙ (1 − 0.417)= 48.4 bps

¹³ Valoarea în denominatorul funcției −𝑡𝑡 k controlează rata de declin a șocului. 𝑥𝑥 𝑥𝑥 𝑒𝑒 45