4.3 Criterii pentru stabilirea timpului necesar pentru redresarea în veder ea respectării cerințelor privind limitele prevăzute la articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

În urma evaluării încălcării raportate de instituție în conformitate cu secțiunea 4.2 din prezentul ghid, autoritatea competentă trebuie să decidă care este timpul necesar pentru redresarea în vederea respectării cerințelor privind limitele prevăzute la articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

O autoritate competentă nu trebuie să acorde unei instituții o perioadă de timp mai mare de 3 luni pentru a remedia o încălcare în cazul în care aceasta ajunge la concluzia că încălcarea a fost repetitivă sau atunci când amploarea încălcării este de natură să afecteze în mod semnificativ situația financiară a instituției.

În cazurile în care o autoritate competentă decide să acorde unei instituții o perioadă de timp mai mare de 3 luni pentru a remedia o încălcare și a se redresa în vederea respectării cerințelor privind limitele stabilite la articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, timpul considerat necesar de către autoritatea competentă trebuie să fie proporțional cu restabilirea rapidă a situației de respectare a limitelor.

În orice caz, timpul necesar pentru redresarea în vederea respectării cerințelor nu trebuie să depășească 1 an. În mod excepțional, în cazul în care circumstanțele specifice ale încălcării și măsurile din planul de conformitate menționate în secțiunea 4.4 justifică altfel, autoritatea competentă poate acorda o perioadă de timp mai ma re de 1 an pentru remedierea încălcării. Cu toate acestea, astfel de cazuri nu trebuie să constituie norma.

Pentru a stabili timpul necesar pentru redresarea în vederea respectării cerințelor, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare, în evaluarea sa, cel puțin următoarele elemente:

• a. istoricul încălcărilor instituției;
• b. promptitudinea notificării cu privire la încălcare;
• c. motivul (motivele) încălcării;
• d. natura sistemică, complexitatea și amploarea încălcării;
• e. impactul posibil asupra situației financiare generale a instituției;
• f. concentrarea globală a riscurilor din portofoliul bancar al instituției la nivelul diferitelor contrapărți;
• g. tipul de client sau d e grup de clienți aflați în legătură și bonitatea acestuia;
• h. măsurile deja puse în aplicare pentru remedierea încălcării.

Istoricul încălcărilor instituției

Autoritatea competentă trebuie să ia în considerare încălcările anterioare comise de instituție și domeniul de aplicare al măsurilor adoptate pentru redresarea în vederea respectării cerințelor în cazurile respective. În cazul încălcărilor repetate, autoritatea competentă trebuie, în special, să evalueze, dacă noua încălcare are aceeași cauză precum cea identificată în cazurile anterioare.

Promptitudinea notificării cu privire la încălcare sau măsurile corective pentru redresarea în vederea respectării cerințelor

În cazul în care o instituție întârzie în mod nejustificat să notifice o încălcare, autoritat ea competentă poate lua în considerare să acorde un termen mai scurt pentru ca instituția respectivă să revină la situația de respectare a cerințelor. Motivul (motivele) sau natura repetitivă, complexitatea și amploarea încălcării

Autoritatea competentă trebuie să evalueze motivele încălcării, precum și momentul și importanța prospectivă a impactului potențial asupra instituției.

Autoritatea competentă ar putea necesita și solicita informații suplimentare atunci când cauzele încălcării sunt com plexe.

Situația financiară generală a instituției

Autoritatea competentă trebuie să analizeze dacă instituția respectă cerințele în materie de capital reglementat (rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, rata fondurilor proprii de nivel 1, rata fondurilor proprii totale) depășind cu mult nivelul minim.

Concentrarea globală a riscurilor din portofoliul bancar al instituției la nivelul diferitelor contrapărți

Autoritatea competentă trebuie să analizeze caracterul adecvat al practicilor instituției de administrare a riscurilor și abordarea acesteia în ceea ce privește diversificarea.

Tipul de client și bonitatea acestuia

Autoritatea competentă trebuie să țină seama de tipul de contraparte și de bonitatea acesteia. Autoritatea competentă trebuie să evalueze dacă posibila nerespectare a obligațiilor de către clientul sau grupul de clienți aflați în legătură în cauză, în cazul în care este disponibilă, precum și pierderea rezultată, au potențialul de a reduce ratele reglementate ale capitalul ui sub cerințele minime.

Măsurile deja puse în aplicare pentru remedierea încălcării

Autoritatea competentă trebuie să ia în considerare măsurile puse deja în aplicare de instituție, în special având în vedere faptul că unele dintre aceste măsuri ar putea facilita, în cele din urmă,

• o redresare rapidă în vederea respectării cerințelor.