4. Criterii privind simplitatea

În sensul articolului 26b alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/2402, termenul „bilanț” trebuie interpretat ca fiind bilanțul contabil al inițiatorului sau al unei entități care face parte din același grup ca inițiatorul.

Fără protecție dublă [articolul 26b alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2402]

Protecție dincolo de protecția asigurată de contractul de protecție a creditului

Criteriul de la articolul 26b alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2402 trebuie înțeles ca interzicând protecția multiplă a creditului față de riscul de credit al portofoliului de expuneri - suport, indiferent dacă această protecție suplimentară a creditului se referă la protecția împotriva riscului de credit al unei t ranșe, al unei părți a unei tranșe sau al unei expuneri - suport, astfel încât să se asigure că riscul de credit al portofoliului de expuneri - suport nu este protejat de mai multe ori.

În sensul articolului 26b alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2402, protecția separată a creditului asigurată pentru tranșe separate, părți separate ale tranșelor sau expuneri -suport separate în cadrul contractului de protecție a creditului nu trebuie considerată o protecție dincolo de protecția asigurată de contractul de protecție a creditului. Declarații și garanții [articolul 26b alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/2402]

O entitate din grupul din care face parte inițiatorul

În sensul articolului 26b alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/2402, „grupul” trebuie interpretat ca fiind grupul consolidat din care face parte entitatea în scopuri contabile sau prudențiale.

O entitate care este inclusă în sfera de supraveghere pe bază consolidată

În sensul articolului 26b alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/2402, „entitatea care este inclusă în sfera de supraveghere pe bază consolidată” trebuie interpretată în sensul articolului 26b alineatul (3) din regulamentul respectiv.

Standarde de subscriere care nu sunt mai puțin stricte

În sensul articolului 26b alineatul (6) litera (e) din Regulamentul (UE) 2017/2402, standardele de subscriere aplicate expunerilor securitizate trebuie comparate cu standardele de subscriere aplicate expunerilor similare la momentul inițierii expunerilor securitizate.

Respectarea paragrafului anterior nu trebuie să presupună că inițiatorul sau creditorul inițial trebuie să dețină expuneri similare în bilanțul său la momentul selectării expunerilor securitizate sau la momentul exact al securitizării lor și nici să impună ca expunerile similare să fi fost inițiate efectiv la momentul inițierii expunerilor securitizate.

Potrivit informațiilor deținute de inițiator

În sensul articolului 26b alineatul (6) litera (f) din Regulamentul (UE) 2017/2402, standardul „potrivit informațiilor” trebuie considerat îndeplinit atunci când inițiatorul utilizează informații obținute din oricare dintre următoarele surse și circumstanțe sau din orice combinație a acestor surse și circumstanțe:

• a. informații despre debitori obținute la inițierea expunerilor;
• b. informații obținute în cadrul administrării de către inițiator a expunerilor sau pe parcursul procedurilor sale de administrare a riscurilor;
• c. informații notificate inițiatorului de o parte terță;
• d. informații disponibile public sau informații cu privire la orice înregistrare efectuată în unul sau mai multe registre de credite ale persoanelor cu un istoric negativ în materie de credite la momentul inițierii unei expuneri - suport, numai în măsura în car e aceste informații au fost deja luate în considerare în contextul informațiilor menționate la literele (a), (b) și (c) de mai sus și în conformitate cu cerințele de reglementare și de supraveghere aplicabile, inclusiv în ceea ce privește criteriile solide pentru acordarea creditelor, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/2402.

Criterii de eligibilitate, administrarea activă a portofoliului [articolul 26b alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2017/2402]

Administrarea activă a portofoliului

În sensul articolului 26b alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2017/2402, administrarea activă a portofoliului trebuie înțeleasă ca o administrare a portofoliului căreia i se aplică oricare dintre următoarele situații:

• a. administrarea portofoliului face ca performanța securitizării să depindă atât de performanța expunerilor - suport, cât și de performanța administrării portofoliului de securitizare, împiedicând astfel investitorii să modereze riscul de credit al expunerilor - suport fără a lua în considerare strategia de administrare a portofoliului a administratorului de portofoliu;
• b. administrarea portofoliului se realizează în scopuri speculative, cu scopul de a obține performanțe mai bune, un randament sporit, câștiguri financiare globale sau alte beneficii pur financiare sau economice.

Tehnicile de administrare a portofoliului care nu trebuie considerate ca fiind o administrare activă a portofoliului includ:

• a. substituirea expunerilor - suport care fac obiectul unui litigiu sau al unei investigații de reglementare, dacă scopul acestei substituiri este facilitarea soluționării litigiului respectiv sau a încheierii investigației;
• b. achiziționarea de noi expuneri - suport în cursul perioadei „de început” pentru a mări valoarea expunerilor - suport până la valoarea obligațiilor de securitizare.

Criterii de eligibilitate clare

În sensul articolului 26b alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2017/2402, criteriile trebuie înțelese ca fiind „clare” dacă este posibil ca respectarea lor de drept, de fapt sau ambele să fie stabilită de o instanță sau un tribunal.

Criterii de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru expunerile adăugate după încheierea tranzacției

În sensul articolului 26b alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2017/2402, îndeplinirea „criterii[lor] de eligibilitate care să nu fie mai puțin stricte decât cele aplicate în cursul selecției inițiale a expunerilor - suport” trebuie înțeleasă ca însemnând că criteriile de eligibilitate nu sunt mai puțin stricte decât criteriile de eligibilitate aplicate expunerilor - suport inițiale la încheierea tranzacției.

Criteriile de eligibilitate aplicabile expunerilor - suport în conformitate cu punctul anterior trebuie specificate în documentele aferente tranzacției și trebuie să se refere la criteriile de eligibilitate aplicate la nivelul expunerii.

Eliminări permise

Articolul 26b alineatul (7) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402 stabilește o listă exhaustivă de circumstanțe în care o expunere - suport poate fi eliminată din tranzacție.

Omogenitate, obligațiile aferente expunerilor - suport, fluxuri de plăți periodice, fără valori mobiliare [articolul 26b alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2017/2402]

Obligații contractuale cu caracter imperativ și executoriu

În sensul articolului 26b alineatul (8) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, „obligații[le] contractuale cu caracter imperativ și executoriu, cu drept de regres deplin împotriva debitorilor și, după caz, a garanților” trebuie înțelese ca referindu -se la toate obligațiile cuprinse în specificațiile contractuale ale expune rilor-suport care sunt relevante pentru investitori, deoarece acestea afectează obligațiile debitorului și, după caz, ale garantului, de a efectua plăți sau de a asigura o garanție.

Expuneri cu fluxuri de plăți periodice

În sensul articolului 26b alineatul (8) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, expunerile cu fluxuri de plăți periodice definite trebuie să includă:

• a. expunerile care se plătesc într - o singură tranșă în cazul securitizării reînnoibile, după cum se menționează la articolul 26b alineatul (12) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/2402;
• b. expunerile aferente facilităților de pe cardurile de credit;
• c. expunerile cu tranșe care constau în dobândă și în cazul cărora principalul este rambursat la scadență, inclusiv ipotecile numai cu componentă de dobândă;
• d. expunerile cu tranșe care constau în dobândă și rambursarea unei părți din principal, dacă este îndeplinită una dintre condițiile următoare:

• e. expunerile cu suspendări temporare de la plată convenite prin contract între debitor și creditor. Standardele de subscriere, expertiza inițiatorului [articolul 26b alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2017/2402]

Divulgarea modificărilor semnificative față de standardele anterioare de subscriere

În sensul articolului 26b alineatul (10) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, modificările semnificative aduse standardelor de subscriere care trebuie comunicate integral trebuie înțelese ca fiind acele modificări semnificative aduse standardelor de subscriere care sunt aplicate expunerilor adăugate la portofoliul de expu neri- suport după închiderea securitizării în contextul reconstituirii sau administrării portofoliului, după cum se menționează la punctele 20 și 21.

Modificările aduse unor astfel de standarde de subscriere trebuie considerate semnificative atunci când se referă la oricare dintre următoarele tipuri de modificări aduse standardelor de subscriere:

• a. modificările care afectează cerința de similaritate a standardelor de subscriere specificate în detaliu la articolul 1 primul paragraf litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2019/1851;
• b. modificările care afectează în mod semnificativ riscul de credit global sau performanța medie preconizată a portofoliului de expuneri - suport, fără a avea drept rezultat abordări semnificativ diferite cu privire la evaluarea riscului de credit asociat expun erilor-suport.

Divulgarea tuturor modificărilor aduse standardelor de subscriere trebuie să includă o explicație a scopului acestor modificări.

În ceea ce privește creanțele comerciale care nu sunt inițiate sub forma unui împrumut, trimiterea la standardele de subscriere de la articolul 26b alineatul (10) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402 trebuie înțeleasă ca o trimitere la standardele de creditare aplicate de vânzător creditului pe termen scurt de tipul celui care determină expunerile securitizate în contextul obiectivelor de plată convenite cu clienții săi în ceea ce privește vânzările produselor și serviciilor sale.

Împrumuturi locative

În sensul articolului 26b alineatul (10) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, portofoliul de expuneri - suport nu trebuie să includă împrumuturi locative care au fost comercializate și subscrise pe baza premisei că s - a adus la cunoștința solicitantului împrumutului sau intermediarilor că este posibil ca informațiile furnizate să nu fi fost verificate de creditor.

Nu trebuie considerate ca fiind incluse în această cerință împrumuturile locative care au fost subscrise, dar care nu au fost comercializate pe baza premisei că s - a adus la cunoștința solicitantului împrumutului sau intermediarilor că este posibil ca informațiile furnizate să nu fi fost verificate de creditor sau că solicitantul împrumutului sau intermediarii au luat cunoștință de așa ceva după ce a fost subscris împrumutul.

În sensul articolului 26b alineatul (10) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, „informațiile” furnizate trebuie considerate ca incluzând doar informații relevante. Relevanța informațiilor trebuie să se bazeze pe măsura în care informațiile sunt un indicator de subscriere relevant, precum informațiile considerate relevante pentru evaluarea bonității debitorului, pentru evaluarea accesului la garanții și pentru reducerea riscului de fraudă.

Informațiile relevante pentru ipotecile locative care nu generează venituri trebuie în mod normal considerate venituri, iar informațiile relevante pentru ipotecile locative care generează venituri trebuie în mod normal considerate venituri din chirii. Informațiile care nu sunt utile ca indicator de subscriere, de exemplu numerele de telefon mobil, nu trebuie considerate informa ții relevante.

Cerințe echivalente în vigoare în țări terțe

În sensul articolului 26b alineatul (10) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, evaluarea bonității debitorilor din țările terțe trebuie efectuată pe baza următoarelor principii, după caz, așa cum se specifică în Directivele 2008/48/CE și 2014/17/CE:

• a. înainte de încheierea unui contract de credit, pe baza unor informații suficiente, creditorul evaluează bonitatea debitorului pe baza unor informații suficiente, obținute după caz de la debitor și, dacă este necesar, pe baza consultării bazei de date relev ante;
• b. dacă părțile convin să modifice valoarea totală a creditului după încheierea contractului de credit, creditorul trebuie să actualizeze informațiile financiare aflate la dispoziția sa referitoare la debitor și să evalueze bonitatea debitorului înainte de or ice majorare semnificativă a valorii totale a creditului;
• c. creditorul trebuie să facă o evaluare amănunțită a bonității debitorului înainte de încheierea unui contract de credit, ținând seama în mod adecvat de factorii care sunt relevanți pentru a verifica probabilitatea îndeplinirii de către debitor a obligațiilor care îi revin în temeiul contractului de credit;
• d. procedurile și informațiile pe care se bazează evaluarea trebuie documentate și păstrate;
• e. evaluarea bonității nu trebuie să se bazeze în mod predominant pe valoarea bunului imobil rezidențial care depășește valoarea creditului sau pe ipoteza că valoarea bunului imobil rezidențial va crește, cu excepția cazului în care scopul contractului de cre dit este de a construi sau a renova bunul imobil rezidențial;
• f. creditorul trebuie să nu poată să anuleze sau să modifice contractul de credit, odată încheiat, în detrimentul debitorului, pe motiv că evaluarea bonității a fost efectuată incorect;
• g. creditorul trebuie să pună creditul la dispoziția debitorului doar în cazul în care rezultatul evaluării bonității arată că obligațiile care decurg din contractul de credit pot fi îndeplinite în modul prevăzut de acordul respectiv;
• h. bonitatea debitorului trebuie reevaluată pe baza informațiilor actualizate înainte să fie acordată orice majorare semnificativă a valorii totale a creditului după încheierea contractului de credit, cu excepția cazului în care respectivul credit suplimentar a fost prevăzut și inclus în evaluarea inițială a bonității.

Criterii pentru stabilirea expertizei inițiatorului sau a creditorului inițial

Pentru a stabili dacă un inițiator sau un creditor inițial dispune de cunoștințe de specialitate în ceea ce privește inițierea unor expuneri similare celor securitizate, în conformitate cu articolul 26b alineatul (10) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, trebuie aplicate următoarele două cerințe:

• a. membrii organului de conducere al inițiatorului sau al creditorului inițial și cadrele superioare, altele decât membrii organului de conducere, responsabile cu gestionarea inițierii unor expuneri similare celor securitizate trebuie să aibă cunoștințe și competențe adecvate în ceea ce privește inițierea unor expuneri similare celor securitizate;
• b. trebuie să se țină seama de oricare dintre următoarele principii privind calitatea cunoștințelor de specialitate:

Trebuie considerat că un inițiator sau un creditor inițial dispune de cunoștințele de specialitate necesare în cazul în care:

• a. activitatea entității sau a grupului consolidat din care face parte entitatea în scopuri contabile sau prudențiale include de cel puțin cinci ani inițierea unor expuneri similare celor securitizate;
• b. în cazul în care cerința menționată la litera (a) nu este îndeplinită, aceștia respectă cumulativ următoarele condiții:

Pentru a demonstra numărul de ani de experiență profesională, cunoștințele de specialitate relevante trebuie comunicate cu suficiente detalii și în conformitate cu cerințele de confidențialitate aplicabile pentru a permite investitorilor să - și îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2017/2402.

Expuneri similare

În sensul articolului 26b alineatul (10) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) 2017/2402, expunerile trebuie considerate similare dacă este îndeplinită una dintre condițiile următoare:

• a. expunerile aparțin uneia dintre categoriile de active menționate la articolul 1 primul paragraf litera (a) punctele (i) -(iii) sau litera (a) punctele (v)-(vii) din Regulamentul delegat (UE) 2019/1851;
• b. expunerile aparțin categoriei de active menționate la articolul 1 primul paragraf litera (a) punctul (iv) din Regulamentul delegat (UE) 2019/1851 și aceluiași tip de debitor menționat la articolul 2 alineatul (3) litera (a) din regulamentul respectiv;
• c. expunerile aparțin categoriei de active menționate la articolul 1 primul paragraf litera (a) punctul (viii) din Regulamentul delegat (UE) 2019/1851 și au caracteristici similare în ceea ce privește oricare dintre factorii de omogenitate menționați la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul respectiv. Fără expuneri în stare de nerambursare și față de debitori/garanți aflați în dificultate [articolul 26b alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2017/2402]

Expuneri în stare de nerambursare

În sensul articolului 26b alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2017/2402, expunerile în stare de nerambursare trebuie interpretate în sensul articolului 178 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum se specifică în detaliu în regulamentul delegat privind pragul de semnificație al obligațiilor din credite restante, elaborat în conformitate cu articolul 178 alineatul (6) din regulamentul respectiv, și în Ghidul ABE privind aplicarea definiției stării de nerambursare în temeiul articolului 1 78 alineatul (7) din regulamentul respectiv.

În cazul în care un inițiator sau un creditor inițial nu este o instituție și, prin urmare, nu face obiectul Regulamentului (UE) nr. 575/2013, inițiatorul sau creditorul inițial trebuie să respecte indicațiile prevăzute la punctul anterior în măsura în care această aplicare nu este considerată excesiv de împovărătoare. În acest caz, inițiatorul sau creditorul inițial trebuie să aplice p rocesele stabilite și informațiile obținute de la debitori cu privire la inițierea expunerilor, informațiile obținute de la inițiator în cadrul administrării de către acesta a expunerilor sau pe parcursul procedurilor sale de administrare a riscurilor sau informațiile notificate inițiatorului de către o parte terță.

Expuneri față de un debitor sau garant aflat în dificultate

În sensul articolului 26b alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2017/2402, circumstanțele specificate la alineatul respectiv literele (a)- (c) trebuie înțelese ca fiind definiții ale dificultății în materie de credit. Alte eventuale circumstanțe ale dificultății în materie de credit care nu sunt incluse la literele (a)- (c) trebuie înțelese ca fiind excluse de la această cerință.

Interzicerea includerii expunerilor - suport „față de un debitor sau garant aflat în dificultate” în portofoliul de expuneri - suport, astfel cum se prevede la articolul 26b alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2017/2402, trebuie înțeleasă ca o cerință conform căreia, la momentul selecției, trebuie să existe un drept de regres pentru valoarea integrală a expunerii securitizate împotriva a cel puțin o parte care nu se află în dificultate, indiferent dacă acea parte este debitor sau garant. Prin urmare, expuneril e- suport nu trebuie să includă niciuna dintre următoarele:

• a. expuneri față de un debitor aflat în dificultate, dacă nu există niciun garant pentru valoarea integrală a expunerii securitizate;
• b. expuneri față de un debitor aflat în dificultate care are un garant aflat în dificultate.

Potrivit informațiilor deținute de inițiator sau de creditorul inițial

În sensul articolului 26b alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2017/2402, standardul „potrivit informațiilor deținute” trebuie considerat îndeplinit pe baza informațiilor obținute numai din oricare dintre următoarele combinații de surse și circumstanțe:

• a. debitori cu privire la inițierea expunerilor;
• b. inițiatorul în cadrul administrării de către acesta a expunerilor sau pe parcursul procedurilor sale de administrare a riscurilor;
• c. informații notificate inițiatorului de o parte terță;
• d. informații disponibile public sau informații cu privire la orice înregistrare efectuată în unul sau mai multe registre de credite ale persoanelor cu un istoric negativ în materie de credite la momentul inițierii unei expuneri - suport, numai în măsura în care aceste informații au fost deja luate în considerare în temeiul literelor (a), (b) și
• (c) și în conformitate cu cerințele de reglementare și de supraveghere aplicabile, inclusiv în ceea ce privește criteriile solide pentru acordarea creditelor, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/2402. Sunt exceptate creanțele comerciale care nu sunt inițiate sub forma unui împrumut, față de care nu este necesar să fie îndeplinite criterii pentru acordarea creditelor.

Expuneri față de debitori sau garanți aflați în dificultate care au fost supuși unui proces de restructurare a datoriei

În sensul articolului 26b alineatul (11) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/2402, cerința de a exclude expunerile față de debitori sau garanți aflați în dificultate care au fost supuși unui proces de restructurare a datoriei pentru expunerile lor neperformante trebuie înțeleasă ca referindu - se atât la expunerile restructurate ale debitorului sau ale garantului respectiv, cât și la cele din expunerile lor care nu au fost în sine supuse restructurării. În sensul acestui punct, expunerile restructurate care îndeplinesc condițiile de la articolul 26b alineatul (11) litera (a) punctele (i) și

• (ii) din Regulamentul (UE) 2017/2402 nu trebuie să ducă la desemnarea unui debitor sau a unui garant ca fiind în dificultate.

Registrul creditelor

Cerința menționată la articolul 26b alineatul (11) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/2402 trebuie înțeleasă ca limitându - se la expunerile față de debitori sau garanți cărora li se aplică ambele cerințe de mai jos la momentul inițierii expunerii - suport:

• a. debitorul sau garantul este înscris în mod explicit într - un registru al creditelor ca entitate cu un istoric negativ în materie de credite ca urmare a unui statut negativ sau a unor informații negative stocate în registrul creditelor;
• b. debitorul sau garantul figurează în registrul creditelor din motive care sunt relevante pentru evaluarea riscului de credit. Riscul ca plățile convenite prin contract să nu fie efectuate este semnificativ mai mare decât în cazul expunerilor comparabile

În sensul articolului 26b alineatul (11) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/2402, nu trebuie considerat că debitorii sau garanții de expuneri aflați în dificultate au o „evaluare a creditului sau un punctaj de bonitate care indică faptul că riscul ca plățile convenite prin contract să nu fie efectuate este semnificativ mai ma re decât în cazul expunerilor comparabile ale altor debitori sau garanți aflați în dificultate deținute de inițiator care nu sunt securitizate” atunci când se aplică următoarele condiții:

• a. factorii cei mai relevanți care determină performanța preconizată a expunerilor - suport și a expunerilor comparabile sunt similari;
• b. ca urmare a similarității menționate la litera (a), s -ar fi putut preconiza în mod rezonabil, pe baza unor indicii precum performanțele anterioare sau modelele aplicabile, că, pe durata tranzacției sau pe o perioadă de maximum patru ani, în cazul în care durata tranzacției este mai mare de patru ani, performanța expunerilor - suport nu ar fi semnificativ mai slabă decât cea a expunerilor comparabile.

Condițiile de la punctul precedent trebuie considerate îndeplinite dacă se aplică una dintre următoarele condiții:

• a. expunerile - suport nu includ expuneri clasificate ca suspecte, aflate în dificultate sau neperformante ori clasificate în mod similar conform principiilor contabile relevante;
• b. expunerile - suport nu includ expuneri față de debitori sau garanți a căror calitate a creditului, bazată pe ratinguri de credit sau alte praguri de calitate a creditului, este semnificativ mai slabă decât calitatea creditului debitorilor sau garanților de e xpuneri comparabile pe care inițiatorul le inițiază în cadrul operațiunilor sale standard de creditare și al strategiei sale de risc de credit.

Cel puțin o plată efectuată [articolul 26b alineatul (12) din Regulamentul (UE) 2017/2402]

Domeniul de aplicare al criteriului

În sensul articolului 26b alineatul (12) din Regulamentul (UE) 2017/2402, tragerile și avansurile suplimentare în ceea ce privește o expunere sau o restructurare a aceleiași expuneri față de un anumit debitor nu trebuie considerate ca declanșând o nouă cerință de „cel puțin o plată” în ceea ce privește această expuner e.

În sensul articolului 26b alineatul (12) din Regulamentul (UE) 2017/2402, selecția preconizată a unei expuneri separate diferite față de același debitor trebuie să declanșeze o nouă cerință de „cel puțin o plată” în ceea ce privește această expunere. Cel puțin o plată

În sensul articolului 26b alineatul (12) din Regulamentul (UE) 2017/2402, plata menționată în această cerință, conform căreia „cel puțin o plată” ar fi trebuit efectuată la momentul includerii expunerilor - suport, trebuie să fie o plată a chiriei, a principalului sau a dobânzilor sau orice alt tip de plată obișnuită specificată în acordul contractual referitor la expunere.