11.1. Utilizarea simulării situațiilor de criză de supraveghere de către autoritățile competente

Pe baza articolului 100 din Directiva 2013/36/UE, autoritățile competente trebuie să utilizeze simulările de criză de supraveghere în sprijinul SREP și în special, evaluarea de supraveghere a elementelor sale cheie, așa cum este indicat în titlurile 4-8. Integrarea factorilor ESG în simulările de criză de supraveghere trebuie să se realizeze în conformitate cu Ghidul comun privind integrarea riscurilor ESG în simulările de criză de supraveghere, acordând prioritate riscurilor de mediu. În special, simulările de criză de supraveghere trebuie să asiste autoritățile competente, după caz, în următoarele situații:

• a. evaluarea riscurilor individuale pentru capital ale instituției, conform Titlului 6, sau a riscurilor pentru lichidități și finanțare, conform Titlului 8;
• b. evaluarea fiabilității programelor de simulare de criză ale instituțiilor, precum și a relevanței, severității și plauzibilității scenariilor pentru simulările proprii de criză desfășurate de instituții în cadrul proceselor ICAAP și ILAAP. Aceasta poate include combaterea ipotezelor principale ale instituțiilor și a factorilor determinanți ai riscurilor;
• c. evaluarea capacități instituției de a îndeplini cerințele TSCR și OCR în contextul evaluării adecvării capitalului, așa cum este indicat în secțiunea 7.7. În funcție de acoperirea și de tipul simulării de criză de supraveghere, această evaluare se poate limita la anumite elemente din TSCR vizate de caracteristicile de proiectare ale simulării de criză de supraveghere (de exemplu P2R pentru categorii de risc individual, dacă simularea de criză acoperă numai astfel de categorii de risc);
• d. determinarea P2G pentru instituții;
• e. identificarea eventualelor vulnerabilități sau slăbiciuni în mecanismele instituțiilor de administrare și control al riscurilor în zone de risc individual;
• f. identificarea eventualelor deficiențe în cadrul general de administrare sau în procedurile de control la nivelul instituției menționate la Titlul 5. În special, dacă o autoritate competentă identifică prin simulări de criză de supraveghere, deficiențe în programele proprii de simulare de criză sau infrastructura de date de risc aferentă a instituției, acestea trebuie avute în vedere la evaluarea cadrului general de administrare a activității și administrare a riscurilor al instituției respective;
• g. determinarea unor cerințe cantitative specifice de lichiditate în contextul evaluării adecvării lichidității, în special atunci când autoritatea competentă nu a dezvoltat sisteme de referință de supraveghere specifice pentru cerințele de lichiditate. Anumite elemente ale simulărilor de criză de supraveghere referitoare la lichiditate trebuie utilizate, după caz, ca date atunci când se stabilesc cerințe de lichiditate specifice pentru instituții, astfel cum se specifică în secțiunea 8.6.

În plus, simulările de criză de supraveghere trebuie să asiste autoritățile competente în evaluarea procedurilor organizatorice de supraveghere și în planificarea resurselor de supraveghere, având în vedere și alte informații relevante, în special pentru evaluarea mai frecventă și profundă a anumitor elemente SREP în cazul instituțiilor care nu sunt incluse în Categoria 1, și în scopul determinării sferei de aplicare a programului de supraveghere prudențială impus prin articolul 99 din Directiva 2013/36/UE.

De asemenea, autoritățile competente trebuie, după caz, să utilizeze rezultatele simulărilor de criză de supraveghere pentru:

• a. a sprijini analiza necesară pentru acordarea diferitelor permisiuni și autorizații impuse de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau Directiva 2013/36/UE, de exemplu în raport cu participațiile calificate, fuziuni și achiziții, și răscumpărările de acțiuni;
• b. a sprijini o analiză tematică a vulnerabilităților potențiale ale unui grup de instituții cu profiluri de risc similare;
• c. a sprijini analiza impacturilor potențiale ale factorilor ESG asupra modelului de afaceri al instituțiilor, pe baza unei analize a scenariilor pe termen mediu și lung, realizată în conformitate cu Ghidul comun privind integrarea riscurilor ESG în simulările de criză de supraveghere;
• d. a motiva instituțiile să își dezvolte capacitățile interne de simulare de criză și administrare a riscurilor: în special, o simulare de criză de supraveghere cu o componentă de jos în sus poate motiva instituțiile să își îmbunătățească și să își dezvolte în continuare capacitățile de agregare a datelor, modelare a riscurilor și instrumentele IT pentru simulările de criză și administrarea riscurilor.