Titlul I - Aplicarea principiului proporționalității

Principiul proporționalității urmărește să coreleze în mod consecvent cadrul de administrare a activității cu profilul de risc individual și cu modelul de afaceri al instituției și ține cont de funcția individuală pentru care este efectuată o evaluare, astfel încât să fie îndeplinite în mod efectiv obiectivele cerințelor de reglementare.

Instituțiile ar trebui să țină cont de mărimea lor, de organizarea lor internă și de natura, amploarea și complexitatea activităților lor atunci când elaborează și pun în aplicare politicile și procesele prevăzute în acest ghid. Instituțiile semnificative ar trebui să dispună de politici și procese mai sofisticate, iar instituțiile mai mici și de complexitate redusă pot pune în aplicare politici și procese mai simple. Instituțiile ar trebui să știe că doar mărimea sau importanța sistemică a unei instituții nu poate indica nivelul de expunere al acesteia la riscuri. Politicile și procesele respective trebuie să asigure însă conformitatea cu criteriile prevăzute în prezentul ghid pentru evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții cheie, precum și cu cerințele privind luarea în considerare a diversității la recrutarea membrilor organului de conducere și asigurarea de resurse suficiente pentru inițierea și formarea acestora.

În orice caz, toți membrii organului de conducere și toate persoanele care dețin funcții cheie trebuie să aibă o reputație suficient de bună și să dea dovadă de onestitate și integritate și toți membrii organului de conducere trebuie să aibă o gândire independentă indiferent de mărimea instituției, de organizarea internă a acesteia și de natura, amploarea și complexitatea activităților sale, precum și indiferent de sarcinile și responsabilitățile specifice funcției respective, inclusiv de calitatea de membru în cadrul comitetelor organului de conducere.

În scopul aplicării principiului proporționalității și pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a cerințelor privind cadrul de administrare a activității prevăzute în Directiva 2013/36/UE și Directiva 2014/65/UE, care sunt menționate în continuare în cuprinsul ghidului, instituțiile și autoritățile competente ar trebui să țină cont de următoarele criterii:

• a. mărimea instituției în ceea ce privește valoarea totală a bilanțului, activele clientului deținute sau administrate și/sau volumul tranzacțiilor procesate de instituție sau de filialele ei în contextul consolidării prudențiale;
• b. forma juridică a instituției, inclusiv dacă instituția face sau nu face parte dintr - un grup și, dacă da, evaluarea proporționalității grupului în ansamblu;
• c. dacă instituția este cotată sau nu;
• d. tipul activităților și al serviciilor autorizate desfășurate de către instituție (vezi și anexa 1 la Directiva 2013/36/UE și anexa 1 la Directiva 2014/65/UE);
• e. prezența geografică a instituției și dimensiunea operațiunilor din fiecare jurisdicție;
• f. modelul de afaceri și strategia aferentă; natura și complexitatea activităților economice, precum și cadrul organizațional al instituției;
• g. strategia privind riscurile, apetitul pentru risc și profilul de risc actual al instituției, ținându - se cont și de rezultatul evaluării anuale a adecvării capitalului;
• h. autorizarea instituțiilor de a utiliza modele interne pentru măsurarea cerințelor de capital, după caz;
• i. tipul clienților⁷ ; și
• j. natura și complexitatea produselor, a contractelor sau a instrumentelor oferite de instituție.

⁷ Directiva 2014/65/UE definește clientul la articolul 4 alineatul (1) punctul 9, clientul profesional la articolul 4 alineatul (1) punctul 10 și clientul de retail la articolul 4 alineatul (1) punctul 11. Considerentul 103 din Directiva 2014/65/UE menționează, de asemenea, faptul că o contraparte eligibilă trebuie considerată ca acționând în calitate de client, astfel cum se precizează la articolul 30 din directiva respectivă.