9.2 Gândirea independentă

Atunci când evaluează gândirea independentă, astfel cum este prevăzută la punctul 79, instituțiile trebuie să stabilească dacă toții membrii organului de conducere au:

• a. competențele comportamentale necesare, și anume:
• i. curaj, convingere și tărie pentru a evalua și a pune în discuție în mod eficace deciziile propuse de alți membri ai organului de conducere;
• ii. capacitatea de a adresa întrebări membrilor organului de conducere în funcția sa de conducere și
• iii. capacitatea de a se opune „gândirii de grup”;
• b. conflicte de interese într - o măsură care ar afecta capacitatea acestora de a - și îndeplini sarcinile în mod independent și obiectiv.

La evaluarea competențelor comportamentale obligatorii ale unui membru prevăzute la punctul 82 a), trebuie să se țină cont de comportamentul anterior și actual al acestuia, în special în cadrul instituției.

Atunci când evaluează existența conflictelor de interese menționate la punctul 82 b), instituțiile trebuie să identifice conflictele de interese reale sau potențiale, în conformitate cu politica instituției cu privire la conflictele de interese¹⁴ și să evalueze importanța acestora. Trebuie luate în considerare cel puțin următoarele situații care ar putea genera conflicte de interese reale sau potențiale:

• a. interese economice (de exemplu, acțiuni, alte drepturi de proprietate și apartenențe, participații și alte interese economice în clienți economici, drepturi de proprietate intelectuală, împrumuturi acordate de instituție unei societăți deținute de membrii organului de conducere);
• b. relații personale sau profesionale cu proprietarii de dețineri calificate în cadrul instituției;
• c. relații personale sau profesionale cu angajații instituției sau entităților din perimetrul de consolidare prudențială (de exemplu, relațiile familiale apropiate);
• d. alte posturi și posturi anterioare din trecutul apropiat (de exemplu, din ultimii cinci ani);
• e. relații personale sau profesionale cu părți implicate externe relevante (de exemplu, asocierea cu furnizori, firme de consultanță sau alți furnizori de servicii importanți);
• f. apartenența la un organism sau deținerea în proprietate a unui organism sau a unei entități având conflicte de interese;
• g. influența politică sau relațiile politice.

¹⁴ Vă rugăm să consultați Ghidul ABE privind cadrul de administrare a activității cu privire la politica privind conflictul de interese pentru angajați.

Toate conflictele de interese reale și potențiale la nivelul organului de conducere trebuie comunicate, discutate, documentate, stabilite și administrate în mod corespunzător de organul de conducere (de exemplu, trebuie luate măsurile necesare pentru reducerea acestora). Un membru al organului de conducere trebuie să se abțină de la vot în cazurile în care există aspecte față de care membrul respectiv se află într - un conflict de interese¹⁵ .

¹⁵ Vă rugăm să consultați Ghidul ABE privind cadrul de administrare a activității cu privire la politica privind conflictul de interese pentru angajați.

Instituțiile trebuie să informeze autoritățile competente dacă o instituție a identificat un conflict de interese care ar putea afecta gândirea independentă a unui membru al organului de conducere, inclusiv cu privire la măsurile de reducere a acestor conflicte.

Poziția de acționar, proprietar sau membru al unei instituții, care deține conturi private, împrumuturi sau care apelează la alte servicii ale instituției sau ale altei entități din perimetrul de consolidare, nu trebuie considerată în sine ca afectând gândirea independentă a unui membru al organului de conducere¹⁶ .

¹⁶ Vă rugăm să consultați punctul 114 din Ghidul ABE privind cadrul de administrare a activității.