8.4. Evaluarea cadrului de administrare și control al riscului de lichiditate și de finanțare

Pentru a înțelege în mod cuprinzător profilul de risc de lichiditate și de finanțare al instituției și interdependența acestor riscuri, autoritățile competente trebuie să examineze și cadrul de administrare a activității și de administrare a riscurilor care stă la baza riscului de lichiditate și de finanțare. În acest sens, autoritățile competente trebuie să evalueze:

• a. riscul de lichiditate și strategia de finanțare, precum și apetitul la riscul de lichiditate și de finanțare;
• b. cadrul, politicile și procedurile organizaționale;
• c. identificarea, cuantificarea, administrarea, monitorizarea și raportarea riscurilor;
• d. simulările de criză de lichiditate/de finanțare specifice instituției;
• e. cadrul de control intern pentru administrarea riscului de lichiditate și de finanțare;
• f. planurile de urgență pentru lichiditate ale instituției și planurile de redresare;
• g. planurile de finanțare ale instituției.

Strategia privind riscul de lichiditate și de finanțare și apetitul la risc

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are o strategie solidă privind riscul de lichiditate și de finanțare și apetitul la risc, care este formulată, documentată și comunicată clar și care să fie aprobată de organul de conducere. Pentru această evaluare, printre alți factori, autoritățile competente trebuie să țină cont de rolul organului de conducere în stabilirea, aprobarea și revizuirea strategiei privind riscul de lichiditate/finanțare și a apetitului la acest risc (inclusiv a ipotezelor principale de bază ale acestuia), de implementarea corespunzătoare a acestei strategii de către organul de conducere, precum și de caracterul adecvat al acesteia pentru instituție dat fiind modelul său de afaceri, toleranța generală la risc, rolul său în sistemul financiar, situația financiară și capacitatea de finanțare.

Cadrul organizațional, politicile și procedurile

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția dispune de un cadru organizațional și de un cadrul de administrare adecvate pentru administrarea riscului de lichiditate și de finanțare, inclusiv un cadru ILAAP solid, în conformitate cu punctul 91 din Titlul 5 al prezentului ghid. În plus, acestea trebuie să evalueze dacă instituția a implementat funcții adecvate de cuantificare și control, cu resurse umane și tehnice suficiente pentru a dezvolta și a implementa aceste funcții, precum și pentru a realiza sarcinile de monitorizare impuse. Controlul riscului de lichiditate și monitorizarea sistemelor și proceselor trebuie să fie controlate de o funcție independentă.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția dispune de politici și proceduri adecvate pentru administrarea riscului de lichiditate și a riscului de finanțare și dacă acestea sunt în concordanță cu apetitul instituției la riscul de lichiditate. Aceasta include evaluarea măsurii în care politicile și procedurile sunt definite și oficializate în mod corect și comunicate în mod eficace în cadrul instituției. Organul de conducere trebuie să aprobe și să revizuiască periodic politicile și procedurile, iar acestea trebuie implementate de către conducerea superioară.

Autoritățile competente trebuie să evalueze adecvarea abordării instituției de a menține accesul pe piață pe piețele sale de finanțare semnificative, inclusiv orice testare a accesului pe piață care a fost efectuată, abordarea instituției de a menține o prezență continuă pe piețe (pentru anumite instituții mici sau modele de afaceri specializate, este posibil ca testarea accesului pe piețe să nu fie relevantă), abordarea instituției de a dezvolta relații puternice cu furnizorii de finanțare și orice dovadă că instituția va continua să aibă acces continuu pe piață în perioade de criză.

Identificarea, cuantificarea, administrarea, monitorizarea și raportarea riscurilor

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are un cadru și sisteme informaționale adecvate pentru identificarea și cuantificarea riscului de lichiditate și de finanțare, corespunzător cu dimensiunea, complexitatea, apetitul la risc și capacitatea instituției de asumare a riscurilor. Acestea trebuie să ia în considerare următorii factori:

• a. dacă instituția a implementat metode adecvate pentru previzionarea fluxurilor sale de numerar pe orizonturi de timp adecvate, în condiții de activitate normală și de criză, precum și în mod cuprinzător pe factori determinanți de risc semnificativi;
• b. dacă instituția recurge la ipoteze și metodologii-cheie adecvate care sunt revizuite în mod regulat, cu recunoașterea interacțiunii dintre diferite riscuri (de credit, de piață, IRRBB etc.) asociate elementelor bilanțiere și extrabilanțiere;
• c. dacă instituția își înțelege capacitatea de a accesa instrumente financiare, indiferent de locul în care acestea sunt deținute, ținând cont de orice restricții legale, reglementate și de funcționare privind utilizarea acestora, inclusiv, de exemplu, inaccesibilitatea activelor din cauza grevării cu sarcini pe orizonturi de timp diferite.

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituțiile au un cadru de raportare adecvat pentru riscul de lichiditate și de finanțare, care a fost convenit de conducerea superioară. Trebuie să țină seama de calitatea sistemelor informatice și a fluxurilor interne de informații utilizate pentru elaborarea rapoartelor, precum și de faptul dacă aceste rapoarte sunt ușor de înțeles pentru publicul țintă, exacte și utile (de exemplu, actuale, nu excesiv de complexe, cu

• o sferă de aplicare corectă). Rapoartele trebuie transmise periodic destinatarilor corespunzători (cum ar fi organul de conducere, conducerea superioară sau un comitet pentru active și datorii).

Autoritățile competente trebuie să evalueze adecvarea procesului de cuantificare a riscului de lichiditate pe parcursul zilei, mai ales în cazul acelor instituții care sunt implicate în sisteme de plată, decontare și compensare. Acestea trebuie să ia în considerare dacă instituția monitorizează și controlează în mod adecvat fluxurile de numerar și resursele lichide disponibile pentru a îndeplini cerințele și previziunile din cursul unei zile atunci când există fluxuri de numerar în cursul zilei, precum și dacă instituția efectuează simulări de criză specifice adecvate pentru operațiunile din cursul unei zile, ținând seama și de evoluțiile din domeniu (de exemplu, posibilitatea efectuării plăților instant).

Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă instituția are un set adecvat de indicatori de lichiditate și de finanțare. Acestea trebuie să ia în considerare:

• a. dacă indicatorii reflectă în mod adecvat profilul de risc de lichiditate al instituției, inclusiv gradul de diversificare a activelor în rezerva de lichidități, precum și coerența dintre moneda în care sunt denominate activele lichide și distribuția pe monede a ieșirilor lor de lichidități;
• b. dacă indicatorii acoperă în mod adecvat aspectele esențiale ale riscului de lichiditate legate de riscurile potențiale în cascadă, precum concentrarea scadențelor ieșirilor (luând în considerare, de asemenea, orice eventuală retragere anticipată a datoriilor) și programele de sprijin ale băncilor centrale;
• c. dacă indicatorii permit identificarea vulnerabilităților instituției în materie de finanțare structurală, inclusiv a eventualelor concentrări pe anumite piețe, valute, contrapărți și scadențe;
• d. dacă indicatorii oferă o imagine asupra „stabilității” finanțării instituțiilor (indiferent de ipotezele utilizate în cadrul LCR sau al NSFR), inclusiv defalcarea pe categorii omogene în funcție de caracteristicile de risc ale acestora, precum și proporția depozitelor care nu intră sub incidența unui sistem de garantare/asigurare.

Instituțiile trebuie să poată demonstra că indicatorii sunt înregistrați în mod adecvat, revizuiți periodic, utilizați ca date pentru determinarea apetitului la risc al instituției, integrați în raportarea administrativă și utilizați pentru stabilirea limitelor de funcționare.