3. Titlul 3. Monitorizarea indicatorilor-cheie

Autoritățile competente trebuie să monitorizeze în mod regulat principalii indicatori financiari și nefinanciari pentru a observa modificările condițiilor financiare și operaționale și profilurile de risc ale instituțiilor. Atunci când prin monitorizare se identifică o modificare semnificativă a profilului de risc al unei instituții sau orice anomalii legate de indicatori, autoritățile competente trebuie să examineze cauzele acestora și să revizuiască, după caz, evaluarea elementului SREP în cauză, inclusiv scorul de risc, după caz, prin prisma informațiilor noi. Autoritățile competente trebuie să revizuiască periodic și, dacă este necesar, să actualizeze indicatorii și instrumentele de monitorizare pe care le utilizează, pentru a se asigura că acestea rămân relevante și eficiente.

În conformitate cu modelul de angajament SREP prezentat în secțiunea 2.4, autoritățile competente trebuie să monitorizeze indicatorii financiari și nefinanciari cheie cel puțin trimestrial pentru toate instituțiile și să instituie o monitorizare mai frecventă pentru a reflecta caracteristicile specifice ale unei instituții sau riscurile și tendințele emergente, în funcție de disponibilitatea datelor (de exemplu, date de piață).

Autoritățile competente trebuie să instituie sisteme de monitorizare pentru a identifica modele, schimbări semnificative și anomalii în evoluția indicatorilor (sau a combinațiilor de indicatori), de exemplu prin stabilirea unor alerte bazate pe praguri de semnificație. Autoritățile competente trebuie să stabilească proceduri de comunicare pentru a face față anomaliilor. Identificarea modificărilor semnificative sau a deficiențelor legate de indicatori, mai ales în cazuri în care modificările reprezintă valori extreme față de performanța grupurilor comparabile, trebuie considerată de către autoritățile competente drept un factor declanșator pentru continuarea investigațiilor.

Autoritățile competente trebuie să adapteze sistemele de monitorizare și procedurile de comunicare în cazul apariției unor anomalii, astfel încât acestea să reflecte dimensiunea, complexitatea, modelul de afaceri și profilul de risc al instituției, punând accentul pe zonele geografice, sectoarele și piețele în care își desfășoară activitatea instituția.

Sistemele de monitorizare trebuie să se bazeze cel puțin pe informațiile și datele raportate autorităților competente și pot include tablourile de bord sau indicatorii ABE. Sistemele de monitorizare trebuie să includă cel puțin următorii indicatori specifici instituției:

• a. indicatori legați de analiza modelului de afaceri al instituției (vezi Titlul 4), cadrul de administrare a activității și mecanismele de control intern (vezi Titlul 5), riscurile pentru capital (vezi Titlul 6) și riscurile pentru lichidități și finanțare (vezi Titlul 8); indicatori privind riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier (vezi Titlul 7) și indicatori deduși din aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2554;
• b. toate ratele derivate din aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și din legislația națională de punere în aplicare a prevederilor Directivei 2013/36/UE pentru calcularea cerințelor prudențiale minime [de exemplu, fonduri proprii de nivel 1 de bază (Core Tier 1 – CET1), indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (liquidity coverage ratio – LCR), indicatorul de finanțare stabilă netă (net stable funding ratio – NSFR), indicatorul efectului de levier];
• c. cerințele minime de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL), astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2014/59/UE;
• d. indicatori de piață relevanți [de exemplu, prețul capitalurilor proprii, marjele instrumentelor de tipul swap pe riscul de credit (credit default swap – CDS), marjele obligațiunilor];
• e. după caz¹⁵ , și în special în cazul unor evenimente idiosincratice sau sistemice, indicatorii de redresare utilizați în planurile de redresare proprii ale instituției;
• f. dacă este cazul, indicatori bazați pe informații cantitative sau calitative din raportarea furnizată autorităților competente care pot indica riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

¹⁵ Dacă nu se acordă o derogare în contextul obligațiilor simplificate, astfel cum sunt stabilite la articolul 4 din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/59/oj).

Autoritățile competente trebuie să asocieze indicatorii specifici instituției cu indicatori macroeconomici relevanți, după caz, în zonele geografice, sectoarele și piețele pe care funcționează instituția. De asemenea, trebuie să ia în considerare studiile și analizele de piață independente relevante, inclusiv rapoartele privind peisajul amenințărilor, acolo unde acestea sunt disponibile, ca sursă informativă de puncte de vedere alternative.