6.2 Efectele protecției nefinanțate a creditului

Instituțiile pot recunoaște efectele de diminuare a riscului de credit aferente protecției nefinanțate a creditului cu ajutorul uneia dintre următoarele metode:

• (a) ajustarea estimărilor PD sau LGD conform articolului 160 alineatul (5), articolului 161 alineatul (3) și articolului 164 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pe baza criteriilor specificate de instituții în conformitate cu articolul 183 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, utilizând, în special, una dintre următoarele metode:
• (i) indiferent de abordarea aplicată expunerilor directe, comparabile, față de garant, ajustarea claselor de rating, a grupelor de risc sau a estimărilor LGD, inclusiv a LGD în caz de nerambursare și a EL BE , luând în considerare protecția nefinanțată a creditului în estimarea parametrilor de risc, așa cum se precizează în continuare în prezentul ghid (de exemplu , metoda de modelare);
• (ii) atunci când expunerile directe, comparabile, față de garant sunt sau ar fi tratate în conformitate cu abordarea IRB cu sau fără propriile estimări ale LGD și ale factorilor de conversie, înlocuirea parametrilor de risc PD și LGD din expunerea - suport cu valorile PD și LGD corespunzătoare ale unei expuneri directe, comparabile, față de garant, așa cum se specifică în continuare în acest ghid (și anume, metoda bazată pe înlocuirea parametrilor de risc);
• (iii) indiferent de abordarea aplicată expunerilor directe, comparabile, față de garant, ajustarea claselor de rating, a grupelor de risc sau a estimărilor LGD, inclusiv a LGD în caz de nerambursare și a EL BE , în aplicarea parametrilor de risc modificând procesul de alocare pe clase de rating, în conformitate cu articolul 172 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și cu secțiunea 8.2 din Ghidul ABE privind estimarea PD și LGD (și anume, modificarea);
• (b) dacă instituția aplică abordarea standardizată pentru expuneril e directe, comparabile, față de garant și nu recunoaște efectele de diminuare a riscului de credit aferente protecției nefinanțate a creditului în estimările PD și LGD în conformitate cu litera (a), utilizarea ponderii de risc aplicabile conform abordării standardizate, în conformitate cu articolul 183 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (și anume, metoda bazată pe înlocuirea ponderii de risc);
• (c) calcularea cuantumu rilor ponderat la risc a le expunerilor în conformitate cu articolul 153 alineatul (3), articolul 154 alineatul (2), articolul 161 alineatul (4) și articolul 164 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (și anume, tratarea cazul ui în care atât garantul, cât și debitorul s -ar afla în stare de nerambursare pe parcursul duratei de viață a tranzacției garantate).

Instituțiile trebuie să aibă politici clare de evaluare a efectelor protecției nefinanțate a creditului asupra parametrilor de risc. Politicile trebuie să fie în concordanță cu practicile lor de gestionare internă a riscurilor și trebuie să reflecte cerințele de la articolul 183 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum și cerințele specificate în prezentul ghid. Instituțiile trebuie să precizeze în mod clar în aceste politici care dintre metodele specifice descrise la punctul 31 sunt utilizate pentru fiecare sistem de rating în parte și trebuie să aplice aceste politici consecvent în timp.

Protecția nefinanțată a creditului care nu îndeplinește cerințele de eligibilitate pentru garanții și garanțiile prevăzute la articolul 183 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în secți unea 5.2 din prezentul ghid nu trebuie recunoscută utilizând una dintre metodele prevăzute la punctul 31 . În scopul estimării LGD, fluxurile de numerar primite din exercitarea protecției nefinanțate a creditului neeligibile trebuie tratate ca și cum ar fi fost primite fără utilizarea protecției nefinanțate a creditului. Indiferent de acest tratament, instituțiile trebuie să culeagă informațiile privind sursa fluxurilor de numerar aferente protecțiilor nefinanțate a creditului neeligibile și să le aloce în mod corespunzător. Instituțiile trebuie să monitorizeze regulat nivelurile acestor fluxuri de numerar, precum și măsura în care sunt utilizate tipurile respective de protecții nefinanțate a creditului. După caz, instituțiile trebuie să efectueze ajustări adecvate pentru a evita orice distorsiuni în estimările PD și LGD.

În cazul în care instituțiile adoptă metoda de modelare prevăzută la punctul 31(a)(i), trebuie să ia în considerare și, dacă este cazul, să țină seama în estimările LGD, într - o manieră prudentă, de următoarele elemente:

• (a) orice neconcordanță de monede între obligația - suport și protecția nefinanțată a creditului;
• (b) gradul de corelație dintre capacitatea garantului de a - și îndeplini obligațiile ce îi revin conform contractului de protecție nefinanțată a creditului și capacitatea de ramb ursare a debitorului;
• (c) starea de nerambursare a garantului și capacitatea redusă ce decurge din aceasta de a- și îndeplini obligațiile ce îi revin conform contractului de protecție nefinanțată a creditului.

În cazul în care instituțiile adoptă metoda de mode lare prevăzută la punctul 31(a)(i) , pr otecția nefinanțată a creditului poate fi considerată un factor de risc în sistemul de rating. Aceasta poate consta, în special, în:

• (a) ajustarea exclusivă a estimărilor LGD în conformitate cu experiența istorică legată de efectele observate de diminuare a riscului de credit aferente protecției nefinanțate a creditului asupra valorilor LGD efective, inclusiv recuperările efective și costurile semnificative asociate exercitării protecției nefinanțate a creditului;
• (b) ajustarea atăt a estimărilor PD, cât și a estim ărilor LGD, în cazul în care instituțiile pot furniza dovezi empirice că existența protecției nefinanțate a creditului are un impact asupra valorii PD a debitorului și demonstrează că ajustarea simultană at â t a estimărilor PD , cât și a estimărilor LGD nu duce la dublarea includerii în calcul a efectelor protecției nefinanțate a creditului sau la subestimarea pierderii așteptate.

Ajustarea exclusivă a estimărilor PD trebuie considerată inadecvată în orice situație.

Instituțiile pot adopta metoda bazată pe înlocuirea parametrilor de risc menționată la punctul 31(a)(ii) numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

• (a) protecția nefinanțată a creditului este eligibilă în conformitate cu criteriile relevante pentru protecția nefinanțată a creditului prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
• (b) instituția se poate aștepta în mod rezonabil ca , în ceea ce privește suma acoperită de protecția nefinanțată a creditului , costurile directe ale exercitării protecției nefinanțate a creditului să fie neglijabile;
• (c) garantul nu se află în stare de nerambursare.

În cazul în care instituțiile adoptă metoda bazată pe înlocuirea parametrilor de risc sau metoda bazată pe înlocuirea ponderii de risc menționate la punctul 31(a)(ii) și, respectiv, 31(b) , acestea trebuie:

• (a) să culeagă și să stocheze informații privind caracteristicile și performanțele debitorului și expunerea și să utilizeze aceste informații în estimarea PD a debitorului conform Ghidu lui ABE privind estimarea PD și LGD;
• (b) în scopul gestionării interne a riscurilor, să examineze separat expunerile directe față de garanți și expunerile garantate cu protecția nefinanțată a creditului furnizată de aceste entități;
• (c) să definească un domeniu de aplicare al modelelor LGD și să calculeze separat ponderea de risc pentru tipul de expuneri sau părți din expuneri garantate ai căror parametri de risc PD și LGD sunt înlocuiți sau cărora li se atribuie ponderea de risc aferentă garantului. În ceea ce privește expunerile sau părțile din expuneri garantate incluse în domeniul de aplicare al metodei bazate pe înlocuirea parametrilor de risc sau al metode i bazate pe înlocuirea ponderii de risc, instituțiile nu sunt obligate să estimeze valorile LGD, altele decât cele ale expunerilor directe, comparabile, față de garanți, dacă acestea adoptă metoda bazată pe înlocuirea parametrilor de risc.

În sensul punctului 37 , dacă o anumită protecție nefinanțată a creditului nu acoperă integral expunerea inițială, instituțiile trebuie să poată atribui părții din expunere care nu este acoperită de respectiva protecție nefinanțată a creditului , estimările PD și LGD aplicabile expunerii inițiale, fără a recunoaște efectul protecției nefinanțate a creditului în cauză. În plus, în scopul calculării LGD efective aplicabile părții din expunere care nu este acoperită de protecția nefinanțată a creditului, instituțiile trebuie să aloce fluxurile de numerar și costurile după cum urmează:

• (a) fluxurile de numerar primite de la garant trebuie alocate părții garantate din expunere, în timp ce fluxurile de numerar care provin din orice altă sursă trebuie alocate părții din expunere care nu este acoperită de protecția nefinanțată a creditului. În cazul expunerilor care beneficiază și de o protecție finanțată a creditului, fluxurile de numerar asociate protecției finanțate a creditului trebuie alocate părții din expunere care este acoperită de această protecție finanțată a creditului, conform recomandărilor prevăzute la punctul 46;
• (b) c osturile indirecte trebuie alocate diferitelor părți din expunere, conform recomandărilor prevăzute la punctul 113 din Ghidul ABE privind estimarea PD și LGD;
• (c) costurile directe care sunt direct legate de exercitarea protecției nefinanțate a creditului trebuie alocate părții garantate din expuneri, în timp ce orice alte costuri directe trebuie alocate părții din expunere care nu este acoperită de protecția nefinanțată a creditului. În cazul expunerilor care beneficiază și de o protecție finanțată a creditulu i, costurile directe legate de realizarea protecției finanțate a creditului trebuie alocate părții garantate din expunere, conform recomandărilor prevăzute la punctul 46 .

În cazul în care instituțiile adoptă metoda bazată pe înlocuirea parametrilor de risc, iar debitorul se află în stare de nerambursare, se aplică următoarele:

• (a) ponderea de risc aferentă părții garantate din expunere trebuie să fie cea a expunerii directe, comparabile, față de garantul care nu se află în stare de nerambursare;
• (b) pierderea așteptată a părții garantate din expunere trebuie să fie cea a expunerii directe, comparabile, față de garantul care nu se află în stare de nerambursare;
• (c) î n cazul în care garantul nu se află în starea de nerambursare, partea garantată din expunere trebuie considerată în stare de nerambursare în scopul calculării deficitului sau a excedentului IRB, în conformitate cu articolul 159 din Regulamentul (UE) nr. 57 5/2013 și cu secțiunea 8.4 din Ghidul ABE privind estimarea PD și LGD.

În cazul în care instituțiile aplică metoda bazată pe înlocuirea parametrilor de risc, celelalte instrumente de validare cantitativă prevăzute la articolul 185 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 trebuie să includă o comparație între pierderea așteptată a expunerilor directe, comparabile, față de garant și ratele de pierdere observate ale expunerilor - suport sau ale părților din expuneri față de debitorii aflați în stare de nerambursare, care au fost considerate garantate înainte de momentul nerambursării.

În cazul în care instituțiile ajustează parametrii de risc în cazuri individuale, luând în considerare protecția nefinanțată a creditului utilizând modificările în conformitate cu punctul 31(a)(iii) , instituțiile trebuie să poată demonstra că natura și caracteristicile protecției nefinanțate a creditului nu permit utilizarea metodelor descrise la punctul 31(a)(i) , 31(a)(ii) sau 31(b) pentru a reflecta efectele de diminuare a riscului de credit aferente protecției nefinanțate a creditului.

În cazul în care instituțiile adoptă una dintre metodele descrise la punctul 31(a) , iar estimările rezultate generează o pondere de risc mai mică decât ponderea de risc care s -ar aplica unei expuneri identice pentru care instituția nu dispune de protecție nefinanțată a creditului, ponderea de risc finală nu poate fi mai mică decât ponderea de risc aferentă unei expuneri directe, comparabile, față de garant, în conformitate cu articolul 161 alineatul (3) și cu articolul 164 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și anume se aplică plafonul ponder ii de risc.

În scopul aplicării metode i bazate pe înlocuirea parametrilor de risc și al calculării plafonului ponder ii de risc, în cazul în care instituțiile nu au primit aprobarea autorității competente de a utiliza propriile estimări LGD, în conformitate cu articolul 143 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru expuneri directe, comparabile, față de garant, instituțiile trebuie să utilizeze valorile LGD specificate, în conformitate cu articolul 161 alineatul (1) din același regulament, pentru a obține valoarea LGD pentru o expunere directă, comparabilă, față de garant.

În scopul aplicării metodei bazate pe înlocuirea parametrilor de risc și al calculării plafonului ponder ii de risc, valoarea protecției nefinanțate a creditului trebuie să fie determinată după cum urmează:

• (a) valoarea protecției nefinanțate a creditului trebuie determinată în conformitate cu articolul 233 și cu articolul 239 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Orice eventuală neconcordanță a scadențelor trebuie luată în considerare în valoarea ajustată a protecției nefinanțate a creditului în conformitate cu articolul 239 alineatul (3) din regulamentul respectiv, în timp ce scadența expunerilor directe, comparabile, față de garant trebuie să fie aceeași cu scadența expunerii față de debitor;
• (b) dacă protecția nefinanțată a creditului acoperă valoarea expunerii rămase după urmărirea debitorului și, dacă este cazul, orice alte forme de diminuare a riscului de credit, instituțiile trebuie să estimeze valoarea protecției pe baza experienței anterioare înt r- o manieră prudentă;
• (c) valoarea protecției nefinanțate a creditului care îndeplinește cerințele de la articolul 215 alineatul (1) litera (a) al doilea paragraf sau de la articolul 215 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 poate fi valoarea maximă pe care furnizorul protecției s- a angajat să o plătească în cazul în care debitorul intră în stare de nerambursare sau de neplată la scadență, ori dacă se produc alte evenimente de credit specificate.

Instituțiile trebuie să calculeze plafonul ponderii de risc după cum urmează:

• (a) în cazul în care expunerea beneficiază de mai multe protecții nefinanțate ale creditului, fiecare dintre acestea oferind protecție unor părți diferite din expunere, instituțiile trebuie să calculeze plafonului ponderii de risc ca me die ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aferente expunerilor directe, comparabile, față de fiecare dintre garanți;
• (b) în cazul în care expunerea beneficiază de mai multe protecții nefinanțate ale creditului și în cazul în care două sau mai multe dintre acestea oferă protecție aceleiași părți din expunere, instituțiile trebuie să calculeze plafonul ponderii de risc pentru această parte din expunere ca cea mai mică dintre ponderile de risc aferente fiecărei expuneri directe, comparabile, față de garant. Pentru calcularea fiecărei ponderi de risc, valoarea LGD pentru o expunere directă, comparabilă, față de fiecare dintre garanți poate lua în considerare efectul celeilalte protecții nefinanțate a creditului existente;
• (c) în cazul în care o parte din expunere nu este acoperită de nicio protecție nefinanțată a creditului, instituțiile trebuie să atribuie acestei părți din expunere ponderea de risc aplicabilă unei astfel de expuneri față de debitor, fără nicio protecție nefinanțată a creditului; în acest caz, acestea trebuie să calculeze plafonul ponder ii de risc ca medie ponderată în funcție de expunere între ponderea de risc aplicabilă părții din expunere acoperite de protecția nefinanțată a creditului și ponderea de risc aplicabilă părții rămase din expunere;
• (d) în scopul calculării mediei ponderat e în funcție de expunere a ponderilor de risc , în conformitate cu literele (a) și (c), fiecare pondere de risc trebuie calculată separat și ponderată cu cota relevantă din valoarea expunerii.

În sensul punctului 45 și pentru a recunoaște efectele multiplelor tehnici de diminuare a riscului de credit în conformitate cu metodele specificate la punctul 31 , trebuie îndeplinite toate condițiile de mai jos:

• (a) i nstituțiile trebuie să aibă politici clare de alocare, ordonare și recunoaștere a protecției finanțate și nefinanțate a creditului, care să fie în concordanță cu procesul intern de recuperare și colectare;
• (b) i nstituțiile nu trebuie să recunoască de două ori efectele aceleiași diminuări a riscului de credit; de exemplu, când se alocă protecția finanțată a creditului între partea din expunere acoperită de protecția nefinanțată a creditului și partea din expunere care nu este acoperită de protecția nefinanțată a creditului, nu trebuie permisă dubla recunoaștere a protecției finanțate a creditului;
• (c) i nstituțiile trebuie să aplice în mod consecvent metodele; prin urmare:
• (i) î mpărțirea părții din expunere acoperită de o anumită protecție nefinanțată a creditului în două părți și aplicarea metodei bazate pe înlocuirea parametrilor de risc sau a metodei bazate pe înlocuirea ponderii de risc unei părți, precum și aplicarea metodei de modelare celeilalte părți nu trebuie permise;
• (ii) în ipoteza mai multor protecții nefinanțate a creditului care acoperă, cel puțin parțial, aceeași parte din expunere, instituțiile trebuie să stabilească criterii adecvate de alegere a protecției nefinanțate a creditului utilizată în scopul înlocuirii parametrilor de risc. Aceste criterii trebuie descrise în politicile interne specificate de instituții cu privire la ajustarea estimărilor PD și LGD, în conformitate cu punctul 38 . Fără a aduce atingere subpunctului (i), instituțiile au dreptul să împartă partea din expunere care este acoperită de o anumită protecție nefinanțată a creditului în două părți și să aplice metoda bazată pe înlocuirea parametrilor de risc unei părți, recunoscând în același timp efectele părții rămase din respectiva protecție nefinanțată a creditului în aplicarea metodei bazate pe înlocuirea parametrilor de risc celorlalte protecții nefinanțate a creditului existente; în special, efectul de diminuare a riscului aferent părții rămase din respectiva protecție nefinanțată a creditului poate fi luat în considerare în valoarea LGD a expunerilor directe, comparabile, față de ceilalți garanți existenți, în conformitate cu punctul 47 .

În scopul recunoașterii efectelor de diminuare a riscului de credit aferente mai multor protecții ale creditului care, ca urmare a alocării efectuate de instituție în conformitate cu punctul 46 , acoperă aceeași parte a unei expuneri, instituțiile pot utiliza una dintre metodele specificate la punctul 31(a). În special, în scopul aplicării metodei bazate pe înlocuirea parametrilor de risc și

• (a) în cazul în care expuneri directe, comparabile, față de garant sunt incluse în domeniul

prealabilă de a utiliza propriile estimări ale LGD, în conformitate cu articolul 143 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția trebuie să utilizeze valorile LGD prevăzute la articolul 161 alineatul (1) din același regulament, care reflectă, dacă este cazul, protecția finanțată a creditului prin aplicarea cerințelor relevante din parte a a treia titlul II capitolul 4 din regulamentul menționat;

• (b) în cazul în care expuneri directe, comparabile, față de garant sunt incluse în domeniul de aplicare al unui sistem de rating pentru care instituția a primit aprobarea prealabilă de a utiliza propriile estimări ale LGD, în conformitate cu articolul 143 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția trebuie să utilizeze valorile LGD pentru expuneri directe, comparabile, față de garant care includ efectul aferent protecției suplimen tare nefinanțate sau finanțate a creditului. Dacă instituțiile nu pot recunoaște această protecție suplimentară a creditului în estimarea valorii LGD pentru expuneri directe, comparabile, față de garant, atunci:

mică sau egală cu valoarea LGD pentru expuneri negarantate față de debitor, acestea trebuie să utilizeze estimările LGD pentru expunerea față de debitor care reflectă efectul aferent protecției suplimentare a creditului; sau