| fluxurilor de Indicator trezorerie Pe baza venitului net din dobânzi: • Analiza discrepanțelor: Diferența de • Elementul reevaluare central | Descriere Riscuri luate în calcul Limitele Analiza discrepanțelor alocă toate instrumentele relevante sensibile la rata dobânzii în tranșe de timp predefinite, în funcție de datele lor de reevaluare sau scadență, care fie sunt stabilite prin contract, fie sunt bazate pe ipoteze comportamentale. Aceasta Riscul de discrepanță tranșă calculează de timp. pozițiile Aceasta nete („discrepanțe aproximează - variația gaps”) în venitului fiecare (numai riscul paralel) | indicatorului • Indicatorul aproximează riscul de discrepanță doar la nivel linear. • Se bazează pe ipoteza că toate pozițiile de timp ajung dintr - la o scadență anumită tranșă sau se |
| Fluxurile de este componenta trezorerie venitului net din necondiționate dobânzi (NII): (se presupune Modificarea NII că momentul fluxurilor de numerar este independent de scenariul specific dobânzii) al ratei Valoare • Analiza economică: duratei: | net aferent ratei dobânzii care rezultă dintr - o schimbare a curbei randamentului prin înmulțirea fiecărei poziții nete cu variația corespunzătoare a ratei dobânzii. Durata modificată aproximează variația relativă a valorii actualizate nete a unui instrument financiar datorată unei modificări paralele marginale a curbei randamentului cu un punct procentual. Durata modificată a capitalurilor proprii măsoară expunerea unei portofoliului instituții său la de tranzacționare. riscul de discrepanță PV01 a capitalurilor în afara Riscul de discrepanță | reevaluează simultan. • Nu măsoară riscul de bază și de opțiune. • Indicatorul se aplică doar modificărilor marginale ale curbei randamentului. În prezenta convexităților, poate subestima mari ale ratei efectul dobânzii. variațiilor mai |
| Durata modificată/PV01 a capitalurilor proprii | proprii rezultă din durata modificată a capitalurilor (numai riscul paralel) proprii și măsoară modificarea absolută a valorii capitalurilor proprii rezultată din schimbarea paralelă cu 1 punct de bază (0,01 %) a curbei randamentului. Punctul de plecare este alocarea tuturor fluxurilor de trezorerie ale instrumentelor sensibile la rata dobânzii în tranșe de timp. Pentru fiecare tip de instrument, se | • Aceasta se aplică doar modificărilor paralele ale curbei randamentului. • Nu măsoară riscul de opțiune și surprinde riscul de bază cel mult parțial. |
| Modelarea fluxurilor de Indicator trezorerie | Descriere Riscuri luate în calcul Limitele selectează o curbă a randamentului adecvată. Durata modificată a fiecărui instrument este calculată de la modificarea valorii actualizate nete a acestuia din cauza schimbării paralele cu un punct procentual a curbei randamentului. Durata modificată a fondurilor proprii se determină ca durata modificată a activelor înmulțită cu activele și împărțită la fondurile proprii minus durata modificată a pasivelor înmulțită cu pasivele și împărțită la fondurile proprii. Valoarea PV01 a capitalurilor proprii se obține înmulțind durata modificată a capitalurilor proprii cu valoarea capitalurilor proprii (adică active minus datorii) și împărțind la 10 000 pentru a ajunge la schimbarea valorii punctului de bază. Durata modificată parțială a unui instrument pentru o tranșă de timp specifică este calculată ca fiind durata modificată menționată mai sus, cu excepția faptului că nu întreaga curbă a randamentului este deplasată în paralel, ci doar segmentul curbei randamentului | indicatorului • Indicatorul se aplică numai în cazul variațiilor ratei dobânzii |
| • Durata parțială | corespunzător tranșei de timp. Aceste măsuri parțiale Riscul de discrepanță | marginale. convexității, indicatorul În prezenta ar putea |
| modificată/valoarea PV01 parțială | arată sensibilitatea valorii de piață a portofoliului (risc paralel și neparalel) bancar la o deplasare marginală a curbei randamentului în măsură anumite parțială segmente a tranșei de de scadență. timp se Pentru poate aplica fiecare o mărime diferită a modificării, astfel încât efectul unei schimbări a formei curbei randamentului să poată fi calculat pentru întregul portofoliu. | subestima efectul variațiilor mai mari ale ratei dobânzii. • Nu măsoară riscul de bază și de opțiune. |
| Fluxuri de Pe baza venitului net trezorerie din dobânzi: parțial deplin condiționate sau de pe Elementul componenta net din dobânzi central venitului (NII): este | Modificarea NII este un indicator bazat pe câștiguri și Riscul de discrepanță măsoară variația venitului net din dobânzi într - un (paralel și non - paralel), anumit unei variații orizont bruște (de sau obicei progresive 1 - 5 ani) a care ratei rezultă dobânzii. în urma riscul toate trezorerie de fluxurile sunt bază modelate și, dacă de | • Sensibilitatea rezultatului la ipotezele de modelare și • comportamentale. Complexitate. |
| Modelarea fluxurilor de Indicator trezorerie scenariul • Modificarea NII privind rata dobânzii (se presupune că momentul fluxurilor de trezorerie ale opțiunilor, ale instrumentelor cu opțiuni încorporate, explicite și, în abordări mai sofisticate, ale instrumentelor a căror scadență depinde de comportamentu l clienților, este modelat în funcție de scenariul ratei dobânzii) | Descriere Riscuri luate în calcul Limitele Punctul de plecare este încadrarea tuturor fluxurilor de după scenariu, și riscul de trezorerie ale instrumentelor sensibile la rata dobânzii opțiune în tranșe de timp (granulare) (sau utilizând datele de reevaluare exacte ale pozițiilor individuale în sisteme mai sofisticate). Scenariul de bază pentru calcule reflectă planul corporativ actual al instituției de a proiecta volumul, datele de stabilire a prețurilor și de reevaluare pentru tranzacțiile comerciale viitoare. Ratele dobânzii utilizate pentru a calcula fluxurile de trezorerie viitoare în scenariul de bază sunt derivate din rate anticipate, marje adecvate sau rate de piață preconizate pentru diferite instrumente. La evaluarea amplorii posibile a modificărilor NII, băncile folosesc ipoteze și modele pentru a previziona traiectoria ratelor dobânzii, ajungerea la scadență a activelor, datoriilor și elementelor extrabilanțiere existente și eventual înlocuirea lor. Indicatorul bazat pe venitul net din dobânzi poate fi diferențiat în funcție de complexitatea fluxurilor de trezorerie proiectate viitoare: modelele de lichidare simple presupun că activele și datoriile ajung la scadență fără înlocuire; modelele de bilanț constant presupun că activele și datoriile ajunse la scadență sunt înlocuite de instrumente comparabile; iar modelele de fluxuri de trezorerie dinamice cele mai complexe reflectă reacțiile economice la mediile ratei dobânzii care diferă sub aspectul dimensiunii și compoziției portofoliului bancar. | indicatorului |
| Modelarea fluxurilor de Indicator trezorerie | Descriere Riscuri luate în calcul Limitele Toți indicatorii bazați pe câștiguri pot fi utilizați într - un scenariu sau o analiză stocastică. Câștigurile expuse riscurilor (EaR) constituie un exemplu al acestei din urmă analize, care măsoară variația maximă a NII la un anumit nivel de încredere. Modificarea valorii EVE reprezintă modificarea valorii actualizate nete a tuturor fluxurilor de trezorerie provenite din active, datorii și elemente extrabilanțiere din portofoliul bancar, care rezultă dintr - o modificare a Riscul de discrepanță | indicatorului • Sensibilitatea rezultatului la ipotezele de modelare și comportamentale. • S- ar putea ca indicatorul stocastic, care aplică ipoteza |
| Valoare Elementul valoarea economică: economică central este a | ratelor portofoliul dobânzii, bancar presupunând sunt lichidate. că toate pozițiile din (paralel riscul toate de și fluxurile bază non - și, paralel), dacă de | distribuției, surprindă să riscurile nu reușească privind să |
| capitalurilor proprii (EVE) • Modificarea EVE | Riscul de rată a dobânzii poate fi evaluat prin ∆ EVE trezorerie sunt modelate pentru distribuția scenarii ∆ EVE specifice pe baza privind simulărilor rata Monte dobânzii Carlo sau sau prin a după opțiune scenariu, și riscul de celor istorice. Valoarea economică expusă riscurilor (EVaR) constituie un exemplu al acestor din urmă simulări, care măsoară variația maximă a valorii capitalurilor proprii la un anumit nivel de încredere. | evenimente extreme și • neliniaritățile. Abordările integrale de reevaluare de tip Monte Carlo sunt solicitante din punctul de vedere al calculelor și pot fi dificil de interpretat („cutie neagră”). • Complexitate. |